Aproape o treime din banii cheltuiţi lunar de un român merg către achiziţia de produse alimentare, haine sau cosmetice, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.
„Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere”, spun analiştii companiei GfK. Astfel, ponderea de 31,1% din România se înscrie în media europeană. Restul banilor merg către chirie, utilităţi, transport, educaţie sau sănătate.
Datele companiei de cercetare de piaţă arată că ponderea este cu atât mai mică cu cât economia respectivă este mai dezvoltată. Astfel, în Elveţia, una dintre cele mai puternice economii europene şi globale, doar un sfert din cheltuielile lunare merg în consum.
În pieţele dezvoltate cheltuielile de tip „răsfăţ”, respectiv călătoriile, ieşirile în oraş la restaurant, la teatru sau la film, mănâncă o pondere mai mare din total prin comparaţie cu pieţele din Europa Centrală şi de Est.
În România, spre exemplu, o pondere foarte mică din veniturile lunare mergeau către educaţie sau sănătate, spre exemplu. Diferenţele în comportamentul de consum sunt date şi de diferenţele de salariu. Astfel, un român câştigă lunar un salariu mediu net de sub 500 de euro, de 5-6 ori mai puţin ca un vest-european. România are de altfel unul dintre cele mai mici salarii medii nete din Europa şi al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria.
Preţurile însă sunt de multe ori aliniate, cel puţin în cazul unor unor produse de larg consum alimentare sau nealimentare şi mai ales în cazul hainelor. Un raport al biroului de statistică Eurostat a arătat că în cazul alimentelor de bază însă, preţurile din România sunt cu 38% sub media ţărilor UE. Piaţa locală ocupă penultimul loc, fiind urmată de Polonia. Indicele face o comparaţie a nivelului preţurilor faţă de media din Uniunea Europeană (100), iar nivelul de preţ din fiecare ţară este raportat procentual la această medie.
La alimentele de bază însă diferenţele de preţ sunt mai mari faţă de media UE pentru că aici lupta pe preţ este intensă. Local, retailerii realizează cele mai mari volume de vânzări la astfel de produse, iar marjele sunt minime. Deoarece acestea sunt primele produse aşezate în coşul de consum, de unde şi numele de produse de bază, preţul este important pentru consumator, astfel că există o luptă acerbă între retaileri. La produse de răsfăţ precum ciocolata sau cafeaua, preţurile sunt apropiate de cele din vest, iar la haine sau cosmetice sunt aliniate.
Datele oferite de compania de cercetare de piaţă GfK arată că deşi puterea de cumpărare creşte, acest avans se reflectă doar parţial în cheltuielile din retail ale europenilor. Consumatorii preferă astfel să dea banii pe alte tipuri de bunuri şi servicii. Studiul GfK a fost realizat pentru un total de 32 de ţări europene.
În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, cea mai mare creştere s-a remarcat în Europa Centrală şi de Est.
„Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 euro de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu 0,7% faţă de anul anterior. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere”.
Explicaţia pentru această evoluţie este faptul că statele din regiune sunt şi cele mai puţin dezvoltate, atât din punct de vedere al economiei în ansamblul său, cât şi din cel al puterii de cumpărăre al locuitorilor.
Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, arată analiza GfK. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. „Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş”. Direcţia viitoare pentru România este de creştere.
