Cu o valoare adăugată a sectorului IT la produsul intern brut (PIB) de circa 4 miliarde de euro și cu mai mult de 100.000 de specialiști care lucrează în acest domeniu, România țintește să ajungă pe podiumul european al clasamentului în cel mai nou trend în materie de dezvoltare urbană – conceptul Smart City. Cât va dura până când sintagma „Oraș inteligent” va deveni un mod de viață pentru fiecare dintre noi, în contextul unei Uniuni Europene care își propune să cheltuie 415 miliarde de euro pe an pentru implementarea unei Piețe Unice Digitale, rămâne de văzut. În România, primii pași încep să se facă, timid și, spun autoritățile, sigur…
Definiția de bază a acestui concept spune că un „Oraș inteligent” înseamnă o așezare urbană care creează, cu ajutorul tehnologiei, oportunități pentru toată lumea — de la cetățeni persoane fizice, până la companii, autorități și instituții publice sau private (spitale, școli, firme de transport etc.). Interacțiunea facilă dintre autorități și cetățeni reprezintă cheia acestui ecosistem tehnologic și astfel beneficiile pot aduce plus valoare în societate, notează Agerpres.
Conceptul ”Smart City” este unul extrem de complex și aduce laolaltă o serie de verigi ce trebuie adaptate și strâns legate între ele: infrastructuri de bază, cum ar fi cele utilități publice (canalizări, apă, gaze naturale, energie, electrică, transport) peste care sunt dezvoltate infrastructuri de comunicații electronice moderne. De aici, ar trebui să se nască, practic, o comunitate inteligentă, dotată cu atribute, precum: clădiri inteligente, mobilitate inteligentă, infrastructură inteligentă, tehnologie inteligentă, energie inteligentă, conducere inteligentă și, nu în ultimul rând, educație inteligentă.
Cu alte cuvinte, asta s-ar traduce, de exemplu, într-un transport public inteligent în care să poți călători civilizat pe baza unui singur tichet valabil atât pentru metrou, cât și pentru rutele de suprafață, așa cum se întâmplă în țări pe care românii le vizitează frecvent (Italia, Spania, Germania, Franța, Suedia etc.).
Un alt exemplu elocvent de dezvoltare prin conceptul ”Smart City” este legat de plata facilă a taxelor și impozitelor. În România, acest segment a cunoscut o oarecare dezvoltare, prin apariția platformei Ghișeul.ro, precum și alte facilități de Internet Banking oferite de către instituțiile bancare. Cu toate acestea, românii rămân încă reticenți în a achita facturi în online sau a plăți cumpărăturile la magazin cu cardul. Aici intervine, fără doar și poate, partea educativă unde autoritățile, alături de ceilalți actori din industrie, au un rol decisiv în a informa consumatorul în legătură cu beneficiile pe care le pot dobândi atunci când realizează operațiuni simple, directe și fără pierdere de timp.
Conceptul ”Smart City” poate reda, de asemenea, capacitatea de dezvoltare urbanistică, în care principalele elemente vizează descongestionarea traficului în aglomerările urbane, prin monitorizare inteligentă a traficului și locuri de parcare amplasate inteligent. Momentan, în București, aglomerația din trafic în arhicunoscutul interval orar 8:00 — 9:00 este de notorietate, iar prezența agenților de circulație în intersecții mai mult încurcă decât descurcă lucrurile.
Lista ideilor inteligente este lungă, însă nu imposibil de implementat. Câți dintre locuitorii unui oraș nu își doresc să-și procure duplicate după acte personale dintr-un singur loc sau să renunțe în a mai umple cu zeci de ‘copii după original’, dosare întregi cu șină? Câți dintre noi nu ne-am dori ca ‘excursiile’ deloc plăcute între instituțiile statului atunci când vrei să înmatriculezi sau să radiezi un autovehicul, să devină amintire și toate datele necesare să fie schimbate printr-un sistem informatic integrat între Fisc — Direcția de Înmatriculări — Primării? De asemenea, cine nu și-ar dori un sistem de învățământ în care înscrierile la grădinițe, școli, licee și facultăți să se poate realiza online, fără a mai fi nevoie să-ți lași rând la coadă în fața vreunei instituții de acest fel pentru a depune clasicul dosar din vremuri demult apuse?
Acestea sunt doar câteva dintre exemplele pentru care industria de profil, alături de autoritățile competente, promit schimbări în viitorul apropiat.
Dezvoltarea ”Orașului inteligent” vs Capacitatea industriei IT&C
Pentru a avea o privire de ansamblu a ceea ce înseamnă în prezent conceptul ”Smart City”, întrebarea care se pune ar fi: pe ce ne bazăm și unde se află România din punct de vedere al dezvoltării în domeniul IT&C?
Toată Europa, dar și restul lumii, cunoaște faptul că țara noastră este în topul primelor trei state în care viteza la Internet este la un nivel foarte ridicat. De asemenea, costurile utilizării serviciilor de internet sunt infinit mai mici în România decât în alte țări, atunci când vorbim despre raport ”calitate — preț”. În plus, numărul celor care dețin un abonament de telefonie mobilă sau o cartelă prepay a depășit lejer numărul populației. Și cu toate acestea, lucrurile în materie de dezvoltare ”Smart” la nivel național încă rămân în stadii incipiente.
Companiile telecom și cele care activează în domenii conexe aduc soluții ingenioase pe care le și pun în aplicare, din bugete proprii. Când vorbim despre Smart City, tehnologie, inovație și IT în România, nu putem să nu ne gândim la hub-ul de la Cluj Napoca, unul dintre cele mai cunoscute la nivel european. Locul în care tehnologiile inteligente cunosc o dezvoltare importantă.
Cea mai nouă inițiativă a autorităților locale clujene vizează ca, de la 1 iulie 2017, acordurile de funcționare pentru comercianți să fie eliberate în format electronic. În acest mod, sistemul se dorește a fi similar celui practicat în cazul certificatelor de urbanism, în sensul în care cererile să poată fi depuse pe platforma e-Guverare, de unde funcționarii primăriei să le descarce, să le verifice, iar ulterior să poată solicita informații suplimentare prin intermediul e-mailului.
Alături de Cluj Napoca, pe harta tehnologică de tip smart și-au mai făcut loc sau sunt pe cale să apară, Oradea, Timișoara, Iași, București, Craiova, Sibiu și Brașov. La nivelul comunităților mici și mijlocii, Seini (primul oraș din România independent energetic) sau Târgu Neamț (în care comunitățile locale comunică prin intermediul soluției-pilot ”Piața Publică — Rețeaua socială a orașului Tîrgu Neamț”) se află în ierarhia dezvoltării inteligente.
