Starea de astăzi din domeniul forestier este caracterizată de diminuarea capacității de producție a multor societăți comerciale din exploatare și prelucrare, cu efect în scăderea cifrei de afaceri și a numărului de angajați, susține Nicolae Țucunel, președintele Asociației Forestierilor din România. Lucrul acesta a condus implicit la reducerea contribuțiilor pe care agenții economici le plătesc statului, remarcă făcută chiar de primul ministru Sorin Grindeanu.
„Pe acest fond, prețul masei lemnoase pe picior și al materialelor lemnoase fasonate a ajuns la un maxim istoric. Toate acestea împreună, au condus la diminuarea resurselor financiare ale agenților economici și la scăderea capacității de procurare de materii prime. Fondul general pe care s-au întâmplat toate acestea a fost însă creat și de o instabilitatea legislativă. Ultimii trei ani au fost foarte intenși în legiferare. Activitatea noastră, dar și a altor domenii, are nevoie de stabilitate și predictibilitate”, arată președintele ASFOR.
Sector suprareglementat
Săptămâna trecută, a avut loc, la Brașov, Adunarea Generală Anuală a ASFOR, printre participanți numărându-se Istrate Ștețco – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, dr. Ioan Seceleanu – președintele Secției de Silvicultură al Academiei de Științe Agricole și Silvice, Dragoș Ciprian Pahonțu – director general al RNP Romsilva, Adrian Băban – președinte al Consiliului de Administrație al RNP Romsilva, Dorel Fechete – președinte executiv al Asociației Administratorilor de Păduri Private și Dan Anghel – președinte al Federației Sindicatelor Libere din Industria Lemnului.
Cei prezenți au dsicutat teme importante din domeniu. Unele dintre cele mai importante fac referire la suprareglementarea sectorului forestier. „Considerăm că nu este lipsit de interes, ca în strategia dezvoltării sectorului forestier care urmează a se elabora, să se prevadă cu prioritate o simplificare a legislației din sectorul forestier, păstrând toate posibilitățile de identificare și sancționare a ilegalităților. Este fezabil, pentru că multe prevederi se suprapun. Dorim o perioadă de stabilitate legislativă”, se arată într-un comunicat al asociației.
De asemenea, ASFOR consideră că sunt necesare intervenții hotărâte în media, atât din partea Autorității Naționale care răspunde de Silvicultură, cât și din partea organizațiilor implicate în activitățile domeniului forestier – ASAS, ICAS, Progresul Silvic, RNP, ASFOR, etc. – în explicarea termenilor de „defrișare” și „tăieri ilegale”, în explicarea prevederilor amenajamentelor silvice, a rolului și importanței exploatării lemnului din păduri și a combaterii manifestărilor tendențioase ale unor ONG-uri, jignitoare și denigratoare la adresa administratorilor și agenților economici care își desfășoară activitatea în acest domeniu. „Unele ONG-uri privesc unilateral lucrurile și ar dori să vadă chiar interzise exploatările forestiere, dar, dacă nu se valorifică resursa de masa lemnoasă, cum se vor realiza fondurile necesare întreținerii pădurii și satisfacerii cerințelor de mediu?”, se întreabă reprezentanții ASFOR.
Autorizația de mediu – o piatră de moară
Alte teme discutate au făcut referire la modul în care sunt eliberate autorizațiile de mediu. Acestea sunt percepute în mod diferit de către Agențiile Județene de Mediu, iar termenele la acordarea autorizațiilor de mediu sunt exagerat de lungi și consumă din timpul de lucru acordat prin autorizația de exploatare. „Între Mediu, Ape, Păduri (de cele mai multe ori în același minister) nu a existat și nu există o colaborare și consultare la elaborarea unor acte normative, sau reglementări. Autorizația de mediu a devenit o piatră de moară, atât pentru administrator, cât și pentru agenții economici din exploatare”.
De asemenea, membrii ASFOR sunt interesați de asigurarea accesibilității parchetelor destinate exploatării, prin întreținerea drumurilor auto-forestiere, pe de o parte, și construirea de noi drumuri auto forestiere, pe de altă parte, cu respectarea prevederilor legale din Codul Silvic și utilizarea, astfel, a sumelor colectate pentru acest capitol de drumuri forestiere.
Se dorește și clarificarea cât mai rapidă, împreună cu RNP, a facturării cojii lemnului de lucru. „Coaja lemnului de lucru trebuie încadrată la pierderi, așa cum se întâmplă în toate situațiile de exploatare de materii prime. Se poate ține evidența acestui volum de coajă, cu care se întregește volumul brut, dar contabilizarea valorică a unui deșeu poate genera interpretări în facturare, asa cum s-a și văzut deja”.
Potrivit ASFOR, organizatorii de licitații (RNP sau ocoale de regim) trebuie să accepte că prețul real al masei lemnoase pe picior îl reglează doar licitațiile cu strigare (nu în plic). Piața valorificării masei lemnoase pe picior este dată de licitațiile cu strigare, acestea sunt, în fapt, „condițiile de piață” din Codul Silvic.
ASFOR cere și respectarea principiului transparenței în stabilirea prețului de pornire la licitații, în special la ocoalele silvice de regim, dar și la RNP, în cazul parchetelor proprii. Au fost cazuri când s-au stabilit prețuri de pornire nesustenabile, parchetele nu s-au licitat, dar ulterior au fost atribuite spre exploatare, fără a se afla dacă au fost negociate – așa cum cere legea.
Alte solicitări ar fi ca în parchetele puse în valoare, situate în arii protejate, acordul custodelui să-l obțină Ocolul Silvic care emite autorizația de exploatare, precum și clarificarea situației drumurilor auto-forestiere din pădurile obștilor din zona Moldovei, drumuri care nu au fost preluate de obști și pentru întreținerea lor nu pot fi alocate fonduri.
Cooperare pentru întocmirea unui model de „caiet de sarcini”
ASFOR își dorește să colaboreze cu Regia Națională a Pădurilor și Asociația Administratorilor de Păduri pentru realizarea unui model cadru de „Caiet de sarcini”, care să cuprindă și Contractul Cadru de vânzare a masei lemnoase, „având la bază principiile respectului între parteneri, a corectitudinii, a profesionalismului, în scopul comun al asigurării dezvoltării durabile a pădurilor”.
În urma discușiilor din cadrul AGA, s-a ajuns la concluzia că certificarea pădurilor și a întreg lanțului de custodie poate asigura trasabilitatea materialelor lemnoase, poate crește nivelul de încredere a beneficiarilor și a populației în activitățile de exploatare și industrializare a lemnului. De asemenea, se solicită și eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc la persoane fizice, acest lucru putând contribui la diminuarea crizei lemnului de foc.
Membrii ASFOR își doresc să se creeze și un Consiliului Național al Silviculturii în conformitate cu prevederile Codului Silvic, din acesta urmând să facă parte organizațiile recunoscute în domeniu.
