În ultima ședință de Consiliu Local, aleșii Brașovului au aprobat excedentul bugetar pe anul trecut. Este vorba de o sumă fabuloasă, de 237,74 milioane de lei, adică peste 52 de milioane de euro, de care și unii aleși brașoveni au fost siderați, dar au rămas au rămas la stadiul de a-și pune întrebări retorice, deși aveau posibilitatea să și vadă defalcarea acestui excedent și eventual să o facă publică.
În contextul în care vorbim de o asemenea sumă, este normal să ne punem întrebări de ce nu s-au cheltuit banii, ținând cont că valoarea totală a excedentului se apropie de suma care este necesară pentru finalizarea aeroportului, respectiv peste 57 de milioane de euro cu tot cu TVA. Totuși, Primăria nu are încă posibilitatea legală de a investi în acest proiect al Consiliului Județean, astfel că banii nu puteau fi folosiți la acest capitol.
Peste 75 de milioane de lei sunt bani rămași încă din 2015
Astfel, în conformitate cu hotărârea de Consiliu Local prin care s-a aprobat excedentul pe anul trecut, peste 75 de milioane de lei reprezintă reîntregirea excedentului pe anul 2015 utilizat pentru cheltuielile secţiunii de dezvoltare. Alte 160.876.986,85 lei reprezintă deficitul secţiunii de funcționare a bugetului local al municipiului Braşov, la data de 31.12. 2016, iar 13.537.074,66 lei sunt deficitul secțiunii de dezvoltare pe anul trecut.
Pentru ce fuseseră rezervați banii care au rămas necheltuiți
Practic cele peste 237 de milioane de lei din bugetul Brașovului, care au rămas necheltuite, erau rezervate pentru o serie de investiții, care nu au mai fost puse în operă. De exemplu, este vorba de două proiecte care au beneficiat de bani europeni din exercițiul 2007 – 2013 (Centrul de Afaceri și Incubator Tehnologic și Parcarea multietajată și terminalul de transport din Poiană), dar nu au fost finalizate până la data de 15 decembrie 2015, când s-au făcut ultimele deconturi din bani europeni, astfel că urmau să fie definitivate din banii Primăriei. Pentru ambele proiecte, procedurile de licitație au mers destul de greoi, pe de o parte din cauza schimbării legislației în domeniu anul trecut, iar pe de altă parte din cauza veșnicelor contestații, astfel că abia din toamna anului trecut a început să se lucreze la parcarea din Poiană, iar la Centrul de Afaceri nu a fost definitivată nici până la această oră procedura. De altfel, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, a subliniat că era necesar ca sumele necesare definitvării acestor proiecte să fie prevăzute în bugetul pe 2016, deoarece termenul inițial de prelungire a investițiilor cu bani europeni era până în vara anului trecut, însă ulterior a fost decalat până în iulie 2018.
Acesta a mai precizat că la cele două investiții se mai adaugă și o serie de proiecte derulate de Primărie cu fonduri de la bugetul local pentru care se prevăzuseră fonduri anul trecut, dar odată cu modificarea Legii 98/2016 privind achizițiile publice, procedurile au fost blocate și a fost necesară modificarea documentațiilor de achiziție și reluarea procedurilor ceea ce a făcut ca finalizarea investițiilor sau investițiile propriu-zise să fie amânate pentru 2017.
Peste 30 de milioane de lei, rambursări de la Uniunea Europeană
Pe lângă banii rezervați în buget pentru aceste investiții care nu au mai fost realizate, se mai adaugă alte aproximativ 30 de milioane de lei, care au intrat în conturile Primăriei din rambursările pe proiecte cu finanțare europeană, care au fost finalizată până la 31 decembrie 2015, respectiv finanțare națională de 12.910.000 de lei și finanțare de la Uniunea Europeană în cuantum de 18.635.430 de lei. Conform legii, beneficiarul asigură sumele totale pentru derularea proiectelor cu cofinanțare europeană, iar apoi își primește banii de la finanțator.
Vezi în continuare defalcarea cheltuielilor pentru unele dintre proiectele de anvergură care nu au mai fost realizate anul trecut:
- Centrul de Afaceri si Transfer Tehnologic si Incubator de Afaceri (CATTIA) – aprox. 53 de milioane de lei
- Parcarea multietajată din Poiana Brasov: aprox 10 mil. de lei.
- Reparatii capitale corpul A Unirea – 9 milioane de lei
- Închidere și ecologizare depozite deșeuri industriale (Triaj) – 10 milioane de lei
- ReparaȚii capitale cinematograful Modern – 2 milioane de lei
- Reparații capitale scoala generala nr. 11 – 7 milioane de lei
- Amenajare noului Cămin de persoane fără adăpost – 2 milioane
- Reabilitare Sală sport Școala Profesională Kronstadt – 1 milion de lei
- Lucrări interioare Colegiul Tehnic Transilvania, corp B – 1 milion de lei
- Autospecială cu scară pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență – 4 milioane de lei.
- Proiectele de reabilitare cu soluții inteligente a două unități de învățământ (cofinanțare prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român) – 11 milioane de lei
În conformitate cu decizia consilierilor locali, excedentul de peste 237 de milioane de lei va fi împărțit astfel: 235.972.690,38 lei pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare, iar pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare vor fi folosite alte 1.771.369,19 lei.
Un comentariu
Intreaba-i si pe cei din CJ Brasov de ce nu vor sa se asocieze cu Primaria Brasov pentru realizarea aeroportului?
Si CJ Covasna si Primaria Mun. Sf. Gheorghe si-au manivestat disponibilitatea financiara de a sprijinii acest obiectiv…
Ideea e ca degeaba are Primaria Brasov banii cat pentru un aeroport, caci proiectul se afla in „curtea” Consiliului Judetean.