Radiografia culturii brașovene. Problemele și soluțiile propuse de specialiști

Consorțiul Cultural Corona a încercat de la înființarea asociației (2014), să medieze relația dintre autorități și mediul cultural. Este prima organizație de acest tip din Brașov, și una dintre puținele din țară, care și-a asumat un rol strategic și de reprezentare a intereselor și viziunii organizațiilor culturale, indiferent de forma lor de organizare, instituții publice sau organizații nonguvernamentale.

„Deși Consorțiul Cultural Corona a dorit să devină principalul partener al Primăriei Municipiului Brașov în procesul de candidatură a orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, asumându-și și realizând si procesul de consultare publică a cetățenilor interesați, în final s-a depus un dosar care nici măcar nu menționa denumirea organizației noastre și care era construit în jurul unui concept ce nu fusese dezbătut în comunitatea culturală. După cum știm, Brașovul nu a intrat în finala competiției (în care au rămas Bucureștiul, Timișoara, Clujul și Baia Mare). Bunurile câștigate ale acestei candidaturi sunt totuși Strategia pentru Cultură a Municipiului Brașov 2015-2030, respectiv Studiul de Consum Cultural 2015. Din aceste documente am aflat cu regret că peste 60% dintre persoanele cu vârste între 18-35 ani din Brașov consideră oferta culturală locală „plictisitoare și repetitivă”. În urma unei dezbateri interne din cadrul comunității culturale brașovene au fost identificate principalele noastre probleme, respectiv posibile soluții, pe care le propunem candidaților la alegerile locale din 5 iunie 2016. Subliniem disponibilitatea membrilor asociației pentru implicare în dezvoltarea comunității noastre prin politici culturale novatoare și participative”, arată reprezentanții consorțiului într0un comunicat de presă.

Bani pentru cultură

Probleme

• Programele de finanțare locale ale Primăriei și Consiliului Județean au probleme de legalitate (comisii de evaluare lipsite de competența prevăzută în lege) și de fezabilitate (solicitare de documente inutile în etapa de evaluare inițială). Lansarea acestora se face foarte târziu.
• Absența continuității de finanțare publică minimă garantata pentru proiectele culturale consacrate – festivaluri.

Soluții

• Solicităm ca evaluarea proiectelor finanțate cu fonduri nerambursabile de către autoritățile locale să se facă de specialiști în cultură, nu de funcționari publici.
• Solicităm reducerea birocrației procedurii de solicitare a finanțărilor, în spiritul renunțării la documentele irelevante și neimpuse de lege.
• Lansarea acestora să se facă în anul anterior.
• Finanțarea de rezidențe cultural artistice pentru artiști din afara orașului.
• Crearea de linii de finanțare nerambursabilă distincte pentru festivaluri, separate de cele destinate proiectelor culturale.

Personal calificat pentru cultură

Probleme

• O problema foarte gravă este dată de absența structurii administrative competente și responsabile cu implementarea strategiei culturale a Brașovului. Strategia există, dar nu este aplicată coerent în acest moment și nu există resurse umane suficiente pentru aceasta.
• Lipsa managementului cultural profesionist la nivelul administrației publice locale și județene la Brașov

Soluții

• Crearea unei structuri de management cultural integrat – serviciu public, după modelul ARCUB București, care să aibă ca misiune implementarea strategiei de dezvoltare culturală a Brașovului.
• Scoaterea la concurs a tuturor posturilor de management din cultură și renunțarea la tehnica păguboasă a interimatului. Depolitizarea funcțiilor de conducere din cultură. Înființarea de posturi de conducere și coordonare pentru micromanagement cultural.

Transparență și cooperare în politicile și proiectele publice

Probleme

• Absența transparenței în actul decizional și necorelarea cu strategia de dezvoltare culturală a orașului – vezi cazul organizării „Zilelor Brașovului” fără consultarea și implicarea comunitătii culturale.
• Ignorarea actorilor culturali independenți în managementul public al infrastructurii culturale.

Soluții

• Transparentizarea totală a procesului decizional și administrativ privitor la cultura brașoveană prin dezbateri publice realizate în prealabil, comunicare permanentă.
• Planificarea cu un an înainte a evenimentelor majore culturale artistice, precum Zilele Brasovului, cu participarea întregului mediu cultural.

Spații pentru cultură

Probleme

• Nu există perspective clare de investiții în infrastructura culturală a orașului. De la inaugurarea Sălii Patria nu a mai aparut niciun alt spațiu cultural nou.
• Muzeele și Biblioteca Județeană funcționează în spații improprii, iar pentru unele din ele se plătește chirie.
• O parte a turnurilor și bastioanelor cetății sunt abandonate și închise pentru acces public, fenomen care a dus la alterarea calității experienței turistice.
• Liceul de muzică funcționează în spații închiriate, expus riscului de a părăsi clădirile. Din cele 7 cinematografe ale orașului care funcționau în anul 1989, azi nu mai este deschis niciunul.

Soluții

• Investiții în spații adecvate ale instituțiilor – muzee, biblioteci, licee de artă, săli de expoziții, spectacole și concerte
• Valorificarea spațiilor din infrastructura existentă, turnurile și bastioanele cetății, prin ateliere de creație, expoziții, evenimente culturale cofinanțate de autorități.
• Bastionul Țesătorilor să devină un spațiu deschis pentru ateliere de creație cu copii. (after school cultural).
• Inițierea unei politici pe termen lung de investiții si construire de spații noi cu menire cultural-artistică, pentru ateliere si incubatoare pentru comunitatea creativă locală. Inițierea de parteneriate publiceprivate cu agenții imobiliari.
• Alocarea de spații administrative si de funcționare pentru asociațiile și fundațiile culturale.

Centrul istoric și cartierele Brașovului

Probleme

• Viitorul centrului istoric este amenințat de centrele comerciale de la periferia orașului. Se poate vedea asta din numărul crescător al spațiilor comerciale părăsite și scoase la vânzare sau închiriere. Cultura este o victimă colaterală. Tinerii nu își petrec timpul în centru, locul în care de concentrează deocamdată oferta culturală din Brașov și astfel consumul cultural este redus.
• Pe de altă parte, acțiunile culturale și artistice din cartiere sunt aproape inexistente, numărul filialelor Bibliotecii județene a scazut.

Soluții

• Cercetarea și previzionarea tendințelor generale, urmate de planuri pe termen scurt, mediu și lung. Sondaje anuale obligatorii pentru măsurarea consumului cultural, testarea ideilor noi, previzionarea tendințelor.
• Inițierea unor politici publice cu privire la protejarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice.
• sprijinirea strategică a proiectelor care urmăresc activarea și formarea publicului din cartierele Brașovului.
• transformarea unor spații indistriale dezafectate din proprietatea autorităților locale în centre culturale și artistice.

Publicitatea culturală sprijinită de Primărie

Probleme

• Nu există o strategie de comunicare integrată a culturii și turismului cultural local. Cu excepția calendarului lunar (la care încă nu există un acces clar al operatorilor privați), expunerea promovării în spațiul public a agendei cultural-turistice este derizorie sau dăunatoare (vezi cazul panourilor de lemn de la Modarom).

Soluții

• Solicităm spații fizice (eventual și electronice) de promovare și publicitate în zonele centrale și în cartiere, la intrările în oraș, în stațiile și mijloacele de transport public RATBv, respectiv în mass-media locale în regim de gratuitate.