Uniunea Europeană pune la bătaie 28 de milioane de euro la nivelul Regiunii Centru în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon prin achiziţionarea de mijloace de transport public nepoluante, autobuze electrice şi troleibuze. Astfel, săptămâna trecută a avut prima întâlnire de lucru cu factorii de decizie din Zona Metropolitană, având ca scop implementarea Planului de Dezvoltare Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Braşov şi pregătirea pentru accesarea fondurilor europene disponibile prin Programul Operaţional Regional, Axa 4, dedicată dezvoltării urbane durabile. La întâlnire au participat reprezentanţi ai ADR Centru, Consiliului Judeţean Braşov, Asociaţiei Metropolitane pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Braşov, Regiei Autonome de Transport Braşov şi ai Poliţiei Braşov.
Licența RAT expiră la finele acestui an
Una dintre piedicile în calea accesării acestor bani nerambursabili îl constituie faptul că RAT Brașov nu este societate comercială, și fără a avea acest statut există riscul pierderii banilo, aceștia urmând să fie accesați de către alte județe din regiune care au fost mai harnice în această privință. Gabor a subliniat, de asemenea, că această transformare a regiilor de transport în societăți comerciale este prevăzută și de Legea nr. 92/2007, privind serviciile de transport public, cu modificările ulterioare. ,,Pentru a putea accesa aceste sume, primul pas pe care trebuie să îl facem este ca Regia Autonomă de Transport să devină Societate Comercială. În cadrul acestei şedinţe, am avut o discuţie cu conducerea RAT, cu privire la urgentarea acestei transformări. Putem lua ca model Compania Apa, care a fost tot Regie Autonomă şi s-a transformat în societate comercială, moment din care a reuşit să acceseze mai multe finanţări, pe diferite programe ale Uniunii Europene”, a explicat Gabor. Acesta a precizat că licența RAT mai este valabilă doar până la finele anului, iar pentru preschimbarea acesteia este necesară transformarea în societate comercială, altfel nu va mai putea presta activitatea de transport nici măcar în municipiul Brașov. În conformitate cu Legea 92/2007, de anul viitor operatori de transport vor putea fi doar “societăţile comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, al căror capital social este deţinut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar sau coproprietar de către unităţile administraţiei publice respective, deţinătoare de licenţe de transport valabile”.
Ținta finală: extinderea la nivelul întregii zone metropolitane
CJ Brașov poate lua în considerare, inclusiv implicarea sa în acţionariatul viitoarei societăţi de transport în comun a Brașovului, alături de autorităţile publice din zona metropolitană. “Odată cu transformarea RAT Braşov în societate comercială pot fi demarate procedurile de elaborare a cererii de finanţare pentru achiziţionarea de autobuze electrice (împreună cu infrastructura şi echipamentele necesare pentru mentenanţa acestor vehicule) şi troleibuze”, a punctat vicepreședintele CJ Brașov. Directorul Agenției Metropolitane Brașov, Dragoș David, a precizat că, de asemenea, în 2019 expiră licențele acordate de către CJ Brașov pentru traseele din zona metropolitană, astfel că RAT s-ar putea extinde în zona metropolitană. ,,Proiectul de reînnoire a parcului auto al RAT Braşov are în vedere şi extinderea sistemului de transport public la nivelul întregii zone metropolitane. Se va putea astfel trece la următoarea etapă de dezvoltare a zonei metropolitane cea a îmbunătăţirii serviciilor de transport şi a legăturilor dintre localităţi. Nu vorbim doar de legătura către şi dinspre Braşov, ci şi către alte localităţi care generează locuri de muncă (Cristian, Prejmer). În fapt, aceste localităţi vor fi probabil incluse în prima etapă de dezvoltare a sistemului de transport metropolitan. În parcul Industrial de la Prejmer nu lucrează doar prejmereni. Muncitorii vin din Braşov, din Hărman şi Sânpetru, unii chiar şi din Sfântu Gheorghe. În acelaşi mod, Braşovul a dezvoltat noi zone comerciale şi industriale unde este nevoie să asigurăm transportul public” , a mai punctat Adrian Gabor.
