De la 1 ianuarie, inspecția fiscală se desfășoară în mod diferit față de anul trecut. Mai precis, noul Cod de procedură fiscală prevede, printre altele, apariția unei noi metode de control, modificarea perioadei supuse inspecției fiscale, în timp ce inspectorii fiscali pot emite începând din acest an un nou tip de decizie: decizia de impunere provizorie. De asemenea, Fiscul a modificat Decizia de impunere și a introdus un nou formular, care va fi emis numai dacă se va constata o modificare a bazei de impozitare.
Din prima zi a lui 2016, inspecțiile fiscale au loc potrivit reglementărilor cuprinse în noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală. Acesta din urmă cuprinde un capitol separat dedicat inspecției fiscale, care poate fi regăsit în Titlul VI – Controlul fiscal. Spre deosebire de noua formă a actului normativ, vechiul Cod de procedură fiscală conținea un titlu dedicat exclusiv inspecției fiscale.
Inspecția fiscală se poate exercita asupra persoanelor și entităților, indiferent de forma de organizare, care au obligația să stabilească, să rețină sau să plătească obligațiile fiscale prevăzute de lege.
Noul Cod de procedură fiscală, care tocmai a intrat în vigoare, prevede extinderea aplicabilității inspecției fiscale. Cu alte cuvinte, măsura poate fi aplicată, din 2016, atât contribuabilului, la fel ca până acum, cât și plătitorului, adică acelei persoane care, în numele contribuabilului, are obligația de a plăti sau de a reține și de a plăti ori de a colecta și plăti, după caz, impozite, taxe și contribuții sociale. De asemenea, plătitor este considerat și sediul secundar obligat să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii și de venituri asimilate salariilor, fapt care nu a fost specificat până acum în Codul de procedură fiscală.
A apărut o nouă metodă de control
De la 1 ianuarie 2016, pentru efectuarea inspecției fiscale vor fi folosite trei metode de control, dintre care doar una – verioficarea exhaustivă – este nouă. Acesta constă în verificarea a tuturor documentelor şi operaţiunilor, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale.
Până acum erau folosite doar două metode – verificarea prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor semnificative, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale, și controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză, evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate.
Ce perioadă poate fi supusă inspecției fiscale
Noul Cod de procedură fiscală prevede faptul că perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior. De asemenea, inspecția fiscală are loc în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.
Anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, legislația stipula că, în funcție de categoriile de contribuabili, puteau fi stabilite perioade diferite supuse inspecției fiscale. Mai exact, la contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începea de la sfârșitul perioadei controlate anterior, iar la celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectua asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligația depunerii declarațiilor fiscale. În Noul Cod de procedură fiscală, în vigoare de la 1 ianuarie, nu se mai regăsesc aceste mențiuni.
De asemenea, noul Cod de procedură fiscală prevede că activitatea de inspecție fiscală se desfășoară în baza unor programe anuale, trimestriale și lunare, iar selectarea contribuabililor/plătitorilor care urmează să fie supuși inspecției fiscale este efectuată de către organul de inspecție fiscală competent, în funcție de nivelul riscului, stabilit la rândul său pe baza analizei de risc.
