Strategia de dezvoltare teritorială a României cu orizont 2035, redactată de Guvern, a fost supusă consultării publice. Aceasta include proiecte pe termen lung care să contribuie la dezvoltarea țării în următorii 20 de ani.
Documentul a rezultat în urma unui amplu demers instituțional și de cercetare, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada 2012 – 2015. Proiectul de act normativ intitulat Lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României se află în consultare publică până la data de 7 decembrie 2015 pe site-ul ministerului amintit.
Brașovul este unul din orașele considerate poli de dezvoltare, mai ales datorită avântului luat de antreprenoriatul local în ultimii ani, precum și datorită investițiilor străine care au ales zona Brașovului.
Una din intervenţiile majore în ceea ce priveşte infrastructura conectivă o reprezintă finalizarea autostrăzii A1 (coridorul IV) și a autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania și Autostrada Comarnic-Brașov). Conectarea celor mai dinamice centre urbane din România – București, Ploiești, Brașov, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Oradea (adică trei din cei 7 poli de creștere și 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România) prin Autostrada A3 poate fi relaţionată cu o dezvoltare economică eficientă. Conform modelului gravitaţional elaborat în cadrul Raportului Băncii Mondiale Oraşe competitive – Remodelarea geografiei economice a României, s-a constatat de asemenea necesitatea unei conexiuni între Braşov şi Sibiu, pentru întărirea sinergiilor puternice dintre cele două oraşe.
Totuși, în strategie nu se scrie nimic despre posibilitatea apariției unui aeroport la Brașov, acesta nefiind probabil pe lista de investiții prioritare a Guvernului până în 2035. Vu toate acestea, pentru a fi considerat pol regionali principal cu potențial transnațional, Brașovul ar trebui să îndeplinească criteriul deținerii unui aeroport internațional.
Linie ferată de mare viteză între Brașov și București
Potrivit strategiei, ar putea fi luată în considerare şi posibilitatea îmbunătățirii conexiunii pe coridorul Braşov-Ploieşti-Bucureşti, de exemplu printr-o linie ferată de mare viteză, dat fiind că aceasta este ruta feroviară cu cel mai mare număr de pasageri din ţară. Infrastructura feroviară de mare viteză ar putea fi, ulterior, integrată în reţeaua metropolitană de transport a celor trei municipii, realizând transferul uşor de la un mijloc de transport la altul.
Creșterea gradului de urbanizare
România, având una dintre cele mai mici ponderi a persoanelor care locuiesc în mediul urban în Europa, trebuie să încurajeze creșterea gradului de urbanizare, beneficiind astfel de avantajele conferite de concentrarea de capital uman.
Printre acțiunile propuse în strategie se numără înființarea de trasee de cale ferată ușoară care să lege centrul orașelor mari de aeroporturi și de localitățile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente sau a tehnologiei monoșină/monorail, printre orașele vizate aflându-se și Brașovul. De asemenea, se dorește finalizarea variantei de ocolire a Brașovului, pe ruta Săcele-Hărman-Bod-Hălchiu-Dumbrăvița-Vlădeni. Un alt plan de acțiune vizează extinderea pistelor de biciclete care să facă legătura între centrul urban și zona de influență urbană, înclusiv înființarea de stații de închiriere și dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete.
Reabilitarea sistemului de termoficare
În ceea ce privește serviciile publice de calitate, Guvernul a precizat în strategia de dezvoltare că se dorește reabilitarea sistemelor de termoficare urbană (producție și distribuție), inclusiv promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență și implementarea termoficării pe orizontală, cu precădere în orașele cu peste 1.000 de apartamente branșate la rețea, cum ar fi Brașovul, Făgărașul, dar și alte orașe importante.
De asemenea, se dorește continuarea programului de reabilitare structurală și creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în orașele cu peste 50% din locuințe situate în blocuri. Aici, în afara Brașovului, în strageie mai sunt amintite și alte orașe din județ, cum ar fi Codlea, Zărnești, Făgăraș sau Victoria.
Renovarea patrimoniului urban
România dispune de un patrimoniu urban construit ce pune în lumină elemente unice de identitate națională. Cu toate astea, multe din obiectele arhitecturale sunt într-o stare avansată de degradare, fapt ce are un impact deosebit asupra peisajului urban, dar și a siguranței locuitorilor orașului. Acest lucru este cu atât mai evident în centrele istorice ale unor orașe care conțin o concentrare mare de patrimoniu arhitectural care crează o identitate aparte pentru zona urbană.
În planul de acțiuni propus în strategie, se menționează că se vor realiza PUZ-uri de zone protejate pentru centrele istorice din mediul urban, cu prioritate în orașele care dețin ansambluri urbane, cum este Brașovul.
În ceea ce privește sănătatea, Guvernul prevede în strategie reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor publice din mediul urban, inclusiv a unităților de primire a urgențelor, cu precădere a celor din orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori, fiind nominalizate orașele Codlea, Făgăraș, Rupea și Zărnești, reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgență, fiind nominalizat și Brașovul.
De asemenea, în orașele Săcele, Zărnești și Codlea se dorește ca în uirmătorii 20 de ani să fie construite noi creșe sau reabilitarea celor existente.
Guvernul vrea terminal intermodal pentru pasageri la Brașov până în 2035. Cel de marfă nu este pe listă
Mobilitatea urbană este un factor important ce contribuie la atractivitatea unui oraș. Crearea unor condiții de viață calitative reprezintă o prioritate pentru Strategia de dezvoltare teritorială a României. Integrarea sistemelor urbane de transport și dezvoltarea infrastructurii de interconectare a acestora sunt acțiuni cheie pentru orașul orizontului de timp 2035.
În strategie se vorbește despre introducerea și extinderea transportului în comun ecologic (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), inclusiv implementarea sistemelor de e-ticketing și de monitorizare GPS în marile centre urbane și în zonele metropolitane ale acestora. De asemenea, se vorbește despre construcția a opt terminale intermodale pentru pasageri, unul dintre acestea urmând să fie la Brașov, precum și de construcția de poduri și pasaje (supra/subterane) și inele interne de circulație pentru fluidizarea traficului din marile centre urbane situate de-a lungul principalelor artere de transport, Brașovul fiind unul din orașele vizate. Terminalul intermodal de la Feldioara despre care construcția căruia s-a tot vorbit în ultimii cinci ani nu este prins în strategia Guvernului pentru următorii 20 de ani.
De asemenea, se urmărește reabilitarea și modernizarea zonelor pietonale și de promenadă în toate orașele din România, precum înființarea autorităților metropolitane de transport în comun la nivelul marilor centre urbane, cum sunt Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța etc.
Aceste măsuri se vor implementa în strânsă corelație cu prevederile Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, aflate în curs de elaborare (în cazul polilor de creștere, cu sprijinul BERD), respectiv care vor fi elaborate în viitor.
Parc științific, parcuri industriale, centru de cercetare dezvoltare
Pentru dezvoltarea activității economice, care este strâns legată de existența unei infrastructuri logistice capabile să gestioneze fluxurile de bunuri și mărfuri în lanțurile de producători și vânzători, precum și de specializarea inteligentă a zonelor urbane, Guvernul are în vedere, la Brașov, construcția unui parc științific și tehnologic, construcția și extinderea parcurilor industriale existente, înființarea și extinderea parcurilor logistice existente, precum și construcția de centre de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile prioritare de cercetare-dezvoltare și de specializare inteligentă de la nivel național.
Zona montană are nevoie de sprijin
Guvernul vizează și creșterea calității spațiilor urbane și rurale din zonele montane și consolidarea relațiilor funcționale dintre acestea. 50% din populația zonelor montane se află în mediul urban, iar orașele mici (sub 20.000 de locuitori) sunt cele mai numeroase. Expansiunea urbană necontrolată a unor stațiuni turistice montane (de ex. Valea Prahovei) generează disfuncționalități de acces, sociale, de mediu. Unele zone carpatice rurale sunt afectate de depopulare și îmbătrânire demografică. La acestea se adaugă ariile montane cu densitate redusă a populației din cauza condițiilor restrictive de trai (altitudine, microrelief, climă, sol).
În aceste condiții, Guvernul vizează crearea și sprijinirea măsurilor integrate de dezvoltare ale sistemelor urbane din depresiunile carpatice, cum ar fi depresiunea Brașovului, Petroșani, maramureș sau Oașului, și cele liniare, cum este Valea Prahovei.
De asemenea, vor fi înființate și sprijinite structurle asociative ale localităților cu profil turistic din zonele montane (de tip ADI, GAL/CLLD), vor fi actualizate Planurile Urbanistice General și Zonale, Planurile de Amenajare a Teritoriilor Zonale/Intercomunale din zona montană, se va urmări aplicarea sistematică a reglementărilor urbanistice în cadrul localităților și monitorizarea atentă a concordanței investițiilor imobiliare cu acestea. De asemenea, se va avea în vedere reabilitarea infrastructurii urbane de la nivelul orașelor din zona montană, cu precădere la nivelul zonelor urbane marginalizate, construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea spațiilor verzi, a zonelor de recreere și de agrement publice din orașele și din stațiunile turistice montane, precum și a spațiilor publice pentru piețe și târguri în orașele și în polii de
excelență rurali din zona montană. Totodată, se va urmări construcția, reabilitarea, modernizarea infrastructurii pentru practicarea sporturilor de masă (baze sportive) în orașele și stațiunile turistice montane.
Ovidiu VRÂNCEANU
