Ecopack se plânge că firmele germane îi fură oamenii

Angajatorii din centrul ţării găsesc din ce în ce mai greu „meseriaşi“ din cauza deficitului de personal calificat, iar situaţia este cu atât mai dificilă având în vedere că tinerii şi-au pierdut interesul pentru industrii precum cea a celulozei şi hârtiei, a explicat Remus Crăciun, directorul general al producătorului de ambalaje şi hârtie Ecopack, care are circa 400 de angajaţi la Ghimbav şi la Zărneşti (judeţul Braşov).
„Ne batem pe nişte resurse care sunt din ce în ce mai slab pregătite şi mai puţine şi încercăm, luând resursa, să o dezvoltăm intern. Şi ne batem din ce în ce mai tare, pentru că, în principiu, nu te poţi opune tendinţei normale ca oamenii să traiască mai bine. Şi atunci trebuie să le dai acel bine, dar între timp să ai şi rezultate mai bune, pentru ca firma să nu se ducă în cap. Și atunci interesul e să le dai acel bine, să obţii mai mult şi apoi să îi dezvolţi. Şi ca să îi dezvolţi trebuie să îi reţii în companie şi aşa se construieşte un cerc al investiţiei pe care firmele germane din zonă ştiu să îl facă. Din păcate, noi suntem furnizor de oameni pentru aceste firme“, a spus Crăciun.
„La Ghimbav avem peste 200 de oameni şi la Zărneşti avem aproape 200 de angajaţi. Însă numărul lor va creşte pentru că în câteva luni vom da drumul la cel mai mare proiect din domeniul hârtiei din România. Am construit o fabrică nouă, greenfield, care va produce în jur de 300.000 de tone de hârtie pe an şi probabil vom angaja încă 150 de oameni. (…) În general colegii mei sunt destul de bine pregătiţi, întru­cât în acest domeniu pregătirea tehnică este foarte importantă. Din păcate, şcolile tehnice nu mai ajută, mai există o şcoală profesională în domeniul hârtiei la Iaşi, însă e destul de dificil să se transmită dintr-o generaţie în alta interesul pentru această industrie“, a mai spus Remus Crăciun.
El a mai precizat că Ecopack deja a recrutat majoritatea oamenilor pentru noua fabrică, întrucât există deja un schimb pregătit care lucrează cu ceilalţi angajaţi pe maşinile existente, iar noii angajaţi sunt în general oameni tineri, care sunt pregătiţi de angajaţi mai experimentaţi. „Este o meserie complicată, nu se învaţă în trei luni de practică, ci într-un an. De asemenea, nu este un domeniu foarte intensviv din punctul de vedere al resurselor umane, nu sunt foarte mulţi operatori, dar cei care sunt angajaţi trebuie să fie foarte buni. Am reuşit să angajăm oameni pentru fabrica nouă, îi formăm la fabrica existentă şi vedem cu cine mergem mai departe la Zărneşti. Însă poziţionarea – Zărneşti – nu ne ajută, întrucât forţă de muncă calificată acolo, pe plan local, nu există”.
Directorul de la Ecopack a mai adăugat că, de regulă, candidaţii sunt foarte pragmatici şi că întreabă direct la interviu ce oferă angajatorul, iar dacă echilibrul dintre ceea ce oferă angajatorul şi ceea ce oferă candidatul este bun, procesul de recrutare merge mai departe. „Să aduci oameni de pe stradă şi să îi bagi în fabrică găseşti. Dar să găseşti oameni care să şi ştie să facă ceva e complicat, deoarece pentru orice meserie care are ceva practic şi standardizat se găsesc greu candidaţi.“