Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu, care se ocupă de managementul deșeurilor la nivelul județului, va fi luată la bani mărunți. Consilierul județean Vasile Ungureanu a solicitat efectuarea unui audit la această asociație, iar Executivul a agreat propunerea în următoarea perioadă urmând să fie verificat modul în care au fost administrate fondurile alocate de la bugetul județului. Deocamdată, consilierii județeni nu au ajuns la un consens în ceea ce privește stabilirea reprezentantului forului în această asociație, după ce consilierul județean Kovacs Attila a demisionat din funcția de președinte al asociației, în luna mai.
Încă din 2011, la nivelul judeţului a fost înfiinţată Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „ISO Mediu” în scopul implementării proiectului privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Braşov, care urma să fie finanţat din fonduri europene. Din această asociaţie, pe lângă Consiliului Judeţean mai făceau parte şi alte 48 de localităţi din judeţ. Valoarea totală a proiectului era de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili şi prevedea realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009 printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar şi realizarea, la Tărlungeni a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor, care era proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, investiţia fiind estimată la 148 de milioane de euro. Întreg proiectul a început cu stângul, fiindcă autorităţile au vrut ca, întâi de toate, să amenajeze această staţie de valorificare a deşeurilor, numai că în 2013 autorităţile au constatat că aceasta nu mai era fezabilă, ţinând cont că scăzuse cantitatea de deşeuri colectată. Pentru a nu pierde întreaga finanţare, administraţia judeţeană a cerut şi a primit acordul Ministerului Mediului să împartă proiectul în două, astfel ca în prima fază să fie realizate lucrările la staţiile la staţiile de transfer, la staţia de tratare mecanică de la Făgăraş şi închiderea rampele de gunoi municipale neconforme. Investiţia ajungea la suma de 23 de milioane de euro, dar din motive birocratice, – de la contestaţii de licitaţie la refuzul unora dintre primării şi consilii locale să renunţe la proprii operatori de salubritate şi finalizând cu faptul că Ministerul Mediului nu a mai achitat studiul de fezabilitate pentru acest masterplan – în final, şi această parte de proiect a eşuat, singura şansă fiind acum finanţarea din banii europeni până în 2020.