România divizată?

Sunt unul dintre cei sceptici că în România se va schimba ceva în bine în următorii ani. Aşa că vă rog să mă scuzaţi că nu vă împărtăşesc entuziasmul că ieri s-a întâmplat un lucru istoric. S-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple de ani de zile. Să intrăm într-o România a bunului simţ, într-o România în care deciziile politice ar trebui explicate mulţimii pentru ca aceasta să le susţină sau nu. Explicate curat, omeneşte, nu şmechereşte, cum s-a întâmplat până acum.

Îmi doresc ca noua putere configurată în urma votului de ieri să îi amendeze pe toţi aleşii care sunt suspecţi sau corupţi dovediţi, să nu mai îi lase ascunşi după o imunitate care trebuie acordată doar pentru declaraţii politice, nu pentru fapte penale. Legea trebuie respectată de toată lumea, inclusiv de către cei care o construiesc.

Asta a fost una din greşelile PSD-ului între cele două tururi de scrutin. Nehotărârea cu privire la amnistia politrucuilor corupţi, lipsa de intervenţie în ceea ce priveşte votul diasporei şi continua nesimţire cu care a privit românii cu drept de vot. Un avantaj de zece procente trebuia să fie liniştitor pentru un strateg politic. M-am simţit jignit de sintagma „trădător de ţară”, pentru că eu consider că în cei 24 de ani am fost conduşi doar de trădători de ţară. Rând pe rând am cedat toate resursele ţării altora, în condiţiile în care le puteam administra singuri. Şi asta în condiţiile în care toate partidele s-au perindat pe la conducere şi niciunul nu a luat măsuri pentru recuperarea acestora.

M-am săturat de promisiuni. Nu mai aştept de la preşedintele meu să promită ceva. Mă aştept să facă. Şi dacă este să o facă, să nu uite că este preşedintele tuturor românilor, chiar şi a celor care au votat împotriva sa. Să nu uităm că dosare de corupţie care l-au vizat pe fostul preşedinte au fost puse sub cheie în aşteptarea unei perioade oportune. Să nu uităm că foşti miniştri, secretari de stat, primari şi susţinători financiari ai partidelor care l-au susţinut pe Iohannis sunt suspectaţi de fapte grave de corupţie.

Când voi vedea că şi aceşti oameni vor fi măcar invitaţi la DNA să dea răspunsuri cu privire la faptele de care sunt acuzaţi, abia atunci voi considera că „mi-am luat ţara înapoi”. Până atunci, da, rămânem o Românie divizată, o ţară a bunului simţ şi al oamenilor care muncesc şi îşi plătesc impozite şi taxe şi o alta a şmecherilor care şi-au bătut joc ani de zile de noi profitând de funcţiile ocupate şi care şi-au angajat amantele, nepoatele şi nevestele în funcţii publice ca să mănânce şi gura lor ceva.

Şi încă ceva. Un guvern care nu este în stare să gestioneze o diferenţă de zece procente cum poate rămâne în funcţie? Mă gândesc că într-o negociere cu orice altă naţie am putea avea un avantaj important. Acest guvern ar fi în stare să iasă în lume şi să se laude în lume că„noi suntem ortodocşi”, deci „români vii”, să le arunce găini cu gâtul tăiat alora peste graniţă în încercarea de a mări avantajul, dar de fapt toate lucrurile astea s-ar putea întoarce în defavoarea propriei ţări, cu un embargo de toată frumuseţea, de exemplu. Deci, domnule Dragnea, domnule Ponta, domnule Niţă, vă rugăm frumos: daţi-vă demisiile. Dacă nu sunteţi în stare să vă susţineţi pe voi, cum puteţi susţine o ţară? Dacă nu puteţi să învingeţi într-o cursă de 100 de metri având un avantaj de 50 de metri din start, nu cred că este cazul să mai concuraţi pentru România.