Primăria Făgăraş va continua procesul de reabilitare a Cetăţii, iar în următoarea perioadă va intra în şantier Sala Tronului, respectiv cea mai mare şi mai importantă încăpere a obiectivului turistic. Primarul Sorin Mănduc a precizat că, recent, a fost primit avizul de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice pentru a începe aceste lucrări de restaurare, care vor fi executate atât cu bani de la bugetul local, cât şi cu finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov.
„Sala va fi refăcută şi îşi va recăpăta aspectul pe care îl avea în secolul al XVII-lea, cu mobilierul specific al acelor ani. Va fi o sală a tronului în adevăratul sens al cuvântului, dar vom da utilitatea zilelor noastre, pentru a se putea organiza simpozioane, ceremonii, astfel că vom avea ascunse şi tehnologii moderne, precum sisteme pentru internet sau acustică. Vor fi 70 de jilţuri, dar sala va avea o capacitate de 300 de locuri. Am alocat 600.000 de lei de la bugetul local şi de la Consiliul Judeţean Braşov. Sper să ne ajungă această sumă, deoarece trebuie refăcut totul, întrucât această încăpere a fost depozit pe vremuri. Practic, trebuie reabilitat tot, de la pereţi, instalaţii electrice, pardoseală, încălzire etc. Până la această dată, din cele 125 de încăperi, au fost refăcute 12 săli înainte de 1989, iar 12 le-am refăcut noi, restul sunt închise. În momentul în care va fi reabilitată complet, şi vor fi gândite destinaţii şi funcţionalităţi pentru toate încăperile, mai mult ca sigur Cetatea va dubla veniturile Făgăraşului“, a precizat primarul Mănduc. Pentru continuarea lucrărilor la Cetate, dar şi pentru reabilitarea centrului vechi al oraşului, autorităţile locale au pregătit un proiect de accesare a fondurilor europene în ciclul bugetar european 2014-2020.
Huffington Post a adus turişti la Făgăraş
În 2008, la Cetatea Făgăraş (conform numărului de bilete vândute) veneau, în medie, o mie de turişti/pe lună. După promovarea neaşteptată în Huffington Post, s-a ajuns la 1.013 maximum pe zi, în ziua de Sfânta Marie, pe 15 august 2014. „Toată luna august a fost o medie de 800-900 de turişti în fiecare zi. De la 1 septembrie s-a redus, dar în continuare vorbim de sute de persoane care vizitează Cetatea zilnic, iar acest lucru este foarte important“, a explicat Mănduc. Edilul a mai precizat că, pe vremea regimului comunist, în incinta Cetăţii exista un hotel şi un restaurant, rămase în paragină după Revoluţie. „După ce vom face canalizările, atât fost cramă, cât şi hotelul, un fost corp de gardă al fortificaţiei vor primi destinaţie turistică, pentru a putea atrage turiştii care sunt în tranzit, să înnopteze o zi-două aici“, a precizat Mănduc.
În sfârşit, monumentul luptei anticomuniste prinde contur la Făgăraş
Deşi Făgăraşul reprezintă un punct de referinţă al rezistenţei anticomuniste, aici nu exista un monument închinat luptătorilor anitcomunişti. La cererea insistentă a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România – filiala Făgăraş şi a conducerii naţionale a acestui organism, autorităţile locale au decis alocarea fondurilor necesare, 180.000 de lei, pentru construirea unui monument al rezistenţei anticomuniste. „Regretul meu este că abia acum putem realiza acest monument, cu care cinstim faptele luptătorilor anticomunişti din Făgăraş, care a fost centrul Rezistenţei din România. La Făgăraş mai sunt doar şase persoane în viaţă. Monumentul îl vom inaugura în data de 28 septembrie, la porţile Cetăţii. Din 1999-2000 se încearcă găsirea unui amplasament. Eu am spus că sunt de acord cu oricare amplasament, să fie de acord reprezentanţii AFDPR şi cei de la Cultură“, a precizat primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc. Monumentul este un bloc de marmură care are un gol în formă de cruce. Edilul a precizat că, odată cu inaugurarea monumentului, înalt de cinci metri, va fi pusă la punct şi o expoziţie cu fotografii, precum şi prezentarea poveştilor celor închişi în Cetatea Făgăraşului, care a fost temniţă până în 1964, când a fost desfiinţată prin decret prezidenţial.
