A început timid acum cinci ani, dar de la un an la altul, a căpătat o tot mai mare notorietate. Oktoberfest, celebrul berar al bavarezilor, a devenit o tradiţie pentru Braşov şi a început deja să se extindă şi la Bucureşti, iar din această toamnă, şi la Timişoara.
Pentru a afla „reţeta succesului”, dar mai ales planurile de viitor, am stat de vorbă cu unul dintre iniţiatorii festivalului de la poalele Tâmpei, Cristian Macedonschi. Acesta ne-a destăinuit că ideea organizării acestui eveniment a plecat de la o discuţie avută la un festival al românilor din Nürnberg. „Vroiam să facem la Braşov un festival unde germanii, care lucrează aici în diferite companii, să se simtă ca la ei acasă. Imediat cum ne-am întors, am şi început demersurile pentru a face un mini-Oktoberfest la Braşov. Am reuşit şi ne aşteptam să avem cam 10.000 de vizitatori în cele două zile şi jumătate de festival. Au fost, în final, 40.000 de participanţi, astfel că după nici o zi de festival rămăsesem şi fără bere şi fără cârnaţi. Nici depozitele din Braşov nu aveau pe stoc, aşa că berea am adus-o dintr-un depozit Ciucaş de la Bistriţa, iar în ceea ce priveşte mâncare, am luat tot ce avea pe stoc Selgros şi am trecut şi de acest hop”, ne-a povestit Cristian Macedonschi aventura primei ediţii.
Cât s-a investit în festival
Pentru un eveniment de o asemenea anvergură, şi investiţiile au fost pe măsură. După cum a precizat Cristian Macedonshi, costul organizării ediţiei din acest an se ridică la suma de 250.000 de euro. „Aici nu includem cortul, pe care l-am cumpărat anul trecut şi a costat 400.000 de euro. Probabil, în cinci ani, ne scoatem banii. S-a investit în extinderea locurilor, prin montarea de balcoane, şi de la un an la altul investim în formaţiile care vin la festival, tocmai pentru a aduce tot timpul ceva nou. Am investit şi în două maşini speciale de spălat halbe, fiindcă este prima dată când vom avea bere la «cal», iar aceasta va fi servită în recipiente din acril, care se spală”, a explicat organizatorul. 
Punctele forte din acest an
Pe lângă perioada prelungită de desfăşurare de 11 zile, ediţia din acest an aduce şi alte noutăţi, cum ar fi un concurs inedit de Iodlerele, care sunt vocalize tipic bavareze (celebrele iolalarihu), dar şi formarea unui lanţ uman impresionant, toţi cei prinşi în lanţ urmând să îşi dea halbe pline cu bere din mână în mână. „Acest lanţ uman îl vom face pe 13 septembrie şi este şi o probă de îndemânare, astfel ca măcar primele halbe să ajungă pline la destinaţie. Pe urmă, dăm liber şi la «degustat» din ele”, a explicat Macedonschi.
Se caută un rege pentru Oktoberfest
Dacă la ediţiile anterioare au fost organizate concursuri de Miss Oktoberfest, anul acesta, va fi ales şi un Rege al Berii Oktoberfest. „Pentru a câştiga coroana butoiului cu bere va trebui să bea cu ştaif şi să mânuiască şi cuvintele dibaci, nu doar halba! Şi premiul este pe măsură. Un dozator de bere instalat la Rege acasă şi plinul cu butoaie pline, timp de o lună”, au anunţat organizatorii.
În schimb, vor fi alese şi trei Miss Oktoberfest. Acestea se vor transforma însă şi în zâne bune pentru copiii şi bătrânii defavorizaţi ai Braşovului şi le vor aduce daruri din partea sponsorilor. Totodată, toți cei prezenți vor participa la fel de fel de concursuri inedite, cum ar fi cine bea cel mai repede un cal de bere sau cine reușește să recite o declarație cu gura plină de bere, Ciucaș punând în joc 5.000 de premii.
Fanul veteran vine la Braşov
Herr Schurly, cel mai mare fun Oktoberfest vine să dea „CTC-ul” şi la Braşov. Este veteran în adevăratul sens al cuvântului al Oktoberfes, fiindcă nu a lipsit de la nici o ediţie de la Munchen, din 1986. „I-am trimis deja suveniruri de la Oktoberfest Braşov, pe care le-a expus în muzeul său şi îl aşteptăm pe Arena Ion Ţiriac pentru a-i da onorul. Acesta ne-a confirmat că festivalul de la Brașov este cel mai mare Oktoberfest din Europa. din afara granițelor Germaniei”, a spus Macedonschi. Şi pentru că mascota e sufletul evenimentului şi „Unchiul Hans” este mai vizibil, respectiv are o înălţime de 2,5 şi veghează Oktoberfestul din Piaţa Sfatului.
Lipsurile Oktoberfest
Cristian Macedonschi este de părere că singurul lucru care îi lipseşte „berarului bavarez” de la Braşov este spaţiul. „O să avem în total aproape 5.500 de locuri la mese, fiindcă pe lângă cortul mare va fi şi un cort mai mic, dar şi terase pe margine. Cu totul, o să fie până la 15.000 de locuri odată, dar ne-am dori foarte mult ca şi Braşovul să aibă o zonă specială pentru derularea de evenimente, iar cea mai bună locaţie ar fi în zona vechiului Stadion Municipal. O altă problemă a locaţiei actuale este şi că îi deranjăm pe vecini, dar, în fiecare an le trimitem scrisori dinainte şi îi invităm să petreacă alături de noi şi să ne scuze pentru deranj. Dacă vom avea și un spațiu corespunzător, vom ajunge ca și Oktoberfestul Brașovean să dureze 21 de zile, la fel ca originalul”, a explicat iniţiatorul Oktoberfest.
De ce Oktoberfest în septembrie?
Aceasta este întrebarea multora dintre braşoveni, care cred că festivalul este de fapt o… păcăleală. Oktoberfestul are însă o tradiţie. Numele ales pentru acest festival, acum două veacuri, se leagă de perioada în care a avut loc festivalul prima dată: 12-17 octombrie 1810. Această tradiţie a fost modificată din anul 1872, când s-a hotărât că în luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfăşurat în aer liber. Totodată, O lege germană din anul 1539 stipula faptul că berea nu putea fi produsă decât între 29 septembrie şi 23 aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii în timpul prelucrării berii erau mult mai mari. Neavând condiţiile de depozitare pe care le au astăzi, producătorii trebuiau să vândă toată berea din anul respectiv înainte de a putea începe producerea uneia noi.
