Stiri Brasov

Banii europeni, „barca de salvare” pentru continuarea lucrărilor la barajul abandonat de pe Olt

baraj-mandra-1Una dintre cele mai mari investiţii din judeţul Braşov a fost suspendată, din lipsă de bani. Este vorba despre construcţia hidrocentralei şi a barajului de la Mândra, proiect început în anul 1988 şi care nu a fost finalizat decât în proporţie de 60%. Pentru ca barajul să prindă contur ar mai fi nevoie de 160 de milioane de euro, pe lângă cele 110 milioane de dolari deja investite, bani pe care nimeni nu îi are deocamdată. Consiliul Judeţean Braşov vrea să se implice în finalizarea proiectului şi a decis să încheie un parteneriat cu Hidroelectrica. „Mai sunt necesare încă 160 de milioane de euro pentru finalizarea acestei investiţii.

Asociere cu Hidroelectrica

Cei de la Guvern ne-au spus foarte clar că nu au bani pentru această investiţie, iar singura soluţie este să accesăm bani direct de la Bruxelles, fiindcă este exact acel tip de proiect integrat de care vorbeşte Comisia Europeană că va fi finanţat. Pentru a putea accesa finanţarea nerambursabilă, trebuie să ne asociem cu cei de la Hidreoelectrica, de aceea am decis să aprobăm o comisie care să negocieze termenii şi clauzele acestei asocieri, care este formată din vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, patru consilieri, dar vor exista şi trei experţi în domeniu, stabiliţi de către Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov“, a explicat vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu.

Proiect comandat de Ceauşescu

Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt. Avantajele finalizării acestei investiţii sunt mai mult decât evidente: realizarea unei capacităţi de producere a energiei verzi cu o putere instalată de 27 MW, realizarea uneia dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România şi din Europa, asigurarea apei necesare pentru irigaţii în zona Făgăraş şi în Sudul Carpaţilor, atenuarea efectelor inundaţiilor în aval de barajul de la Mândra, dezvoltarea infrastructurii unei baze de agrement şi pentru sporturile nautice, asigurarea protejării biodiversităţii, ca urmare a suplimentării zonelor de rezervaţie de la Dumbrăviţa. „Este foarte important că prin amenajarea acestei investiţii s-ar putea amenaja şi o zonă de agrement, astfel că atractivitatea turistică a zonei ar creşte într-o zonă care este aproape moartă din punct de vedere economic. Se poate dezvolta o baza sportivă pentru sporturi nautice şi chiar organizarea unor competiţii de profil aici, nu trebuie omisă nici partea de piscicultură şi protejarea biodiversităţii”, a precizat Pascu.

Acum peisajul din zonă este unul dezolant: macarale ruginite, bărci abandonate şi coloşi din beton năpădiţi de vegetaţie. Defalcat pe obiective, se poate spune că barajul şi lucrările aferente centralei hidroelectrice sunt finalizate în proporţie de 60%, puterea acesteia fiind de 19MW. Din cele trei diguri care trebuie executate, Şercaia nici măcar nu a fost început.

Guvernul a decis în 2004, să „mai bage la apă” proiectul

Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz şi urma să atingă şi localităţile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Șercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş, precum şi producţia de energie electrică. În 2004, Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*