*Acesta va fi primul magazin deschis în franciză de retailerul autohton
Lanţul de magazine Etic se va extinde şi la Braşov odată cu deschiderea Coresi Shopping Resort, acesta urmând să fie primul magazin deschis în franciză, a anunţat Ana Maria Coman, coproprietara lanţului. „Am promis o franciză la Braşov, în mallul Coresi, şi poate fi şi aceasta o posibilitate de extindere în provincie”, a declarat aceasta.
„Până la sfârşitul anului, sperăm să lansăm şi un magazin online cu distribuţie internaţională“, mai dezvăluie antreprenoarea din planurile ei de afaceri. Dincolo de faptul că răspunde înclinaţiei românilor spre economisire cu o „ofertă calitate-preţ imbatabilă“, Ana Maria Coman mai vorbeşte despre un atu important al Etic – „ne-am învăţat clientele că de la noi se pot îmbrăca pentru birou şi hainele office se vând cel mai bine. Dar acum îşi pot cumpăra ţinute şi pentru timpul liber. (…) doar linia de jeans o producem în Turcia, restul de 99% din hainele pe care le vindem sunt lucrate în sistem lohn în fabricile din România“.
Exemplul Etic nu e, însă, unul singular; alte câteva reţele româneşti de confecţii, precum Nissa, Moda Aliss, Depot 96, Poema sau PNK Casual, au reuşit să-şi găsească un loc pe piaţa acaparată de branduri internaţionale şi să-şi formeze o clientelă fidelă. Cumulat, afacerile brandurilor amintite ajung la 19,2 milioane de euro. Dacă raportăm la vânzările de peste 86 milioane de euro al suedezilor de la H&M, prezenţi pe piaţa locală de doar trei ani, e puţin, dar dacă ţinem cont de faptul că unele dintre cele mai stabile nume ale retailului românesc de fashion de dinainte de criză sunt acum în insolvenţă, rezultatele financiare obţinute de cele şase branduri locale capătă conotaţiile unei performanţe.
„Am fi putut să fim de cinci ori mai mari, dar mult mai expuşi riscului”, spune Ana Maria Coman, coacţionar, împreună cu Costin Strîmbeanu, al retailerului de îmbrăcăminte Etic Lady‘s Fashion. De cinci ori mai puţin expus înseamnă că Etic – companie fondată în urmă cu 15 ani, când piaţa românească de modă nu era suficient de interesantă pentru giganţi internaţionali precum Inditex, H&M, C&A sau New Yorker – va deţine, până la sfârşitul anului 2014, nouă magazine, în trei oraşe din ţară (Bucureşti, Constanţa şi Craiova).
Dacă în 2008 erau trei reţele locale cu peste 100 de magazine, acum, cifrele s-au schimbat. Preponderent în jos. Şi nu doar criza a fost motivul. „Să nu uităm de concurenţă”, spune Bogdan Belciu, partener la PwC, explicând că retailerii internţionali au forţă financiară – care le permite să facă marketing şi investiţii şi pe timp de criza –, ofertă mare pe rafturi şi preţuri mici. „În plus, notorietatea, capacitatea de negociere şi sinergiile de costuri ale unui retailer cu cifra de afaceri de miliarde de euro sunt greu de egalat de un retailer local“. În condiţiile unor marje destul de mici, a fluctuaţiilor de schimb valutar şi a unor dobânzi bancare mai mari decât până acum, şocul a fost destul de mare în special pentru reţelele româneşti şi puţine au reuşit să îşi adapteze din mers modelul de business.
Vremea retailerilor mari cu preţuri mici
Spaţiile lăsate libere de autohtoni au fost ocupate de marile reţele străine de modă bazate pe conceptul „affordable chic“. Numai Inditex, H&M, New Yorker şi C&A au deschis 91 de magazine în ultimii doi ani şi a creat peste 1.700 de locuri de muncă; valoarea investiţiilor cumulate depăşeşte 50 milioane de euro. O (rapidă) trecere în revistă a numelor internaţionale apărute în ultimii şase ani de criză în peisajul autohton al retailului de modă arată că s-au extins în forţă lanţurile orientate către preţurile mici.
Chiar dacă nu e neapărat lungă, pe listă sunt cel puţin şapte intrări răsunătoare: după „instalarea oficială“ a crizei în România (decembrie 2008) şi-au deschis primele magazine în ţară olandezii de la Clemes&August Brenningkmmeijer (C&A; 2009), francezii de la Decathlon (2009), americanii de la Gap (aduşi în franciză de Marionopoulos Group, 2009), britanicii de la New Look (2011), suedezii de la Hennes&Mauritz AB (H&M; 2011) şi lanţurile franceze Camaïeu (2012) şi Mim (2013).
