*În 1998, cei trei fraţi Căţean au moştenit 30 de oi, o vacă şi un cal. Acum au 1.100 de oi, 110 vaci şi 9 cai
Ferma fraţilor Căţean, Silviu (28 de ani – medic veterinar), George (26 de ani – economist) şi Ionuţ (23 de ani – cascador) a fost vizitată recent de mai mulţi jurnalişti străini care l-au avut „ghid” chiar pe comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş. Familia de fermieri braşoveni a reuşit să devină un etalon pentru agricultura din România, având expunere şi pe plan internaţional.
Cu o tradiţie de aproape 300 de ani în creşterea oilor, cei trei fraţi, cu origini din două neamuri mari de ciobani din Ţara Bârsei, au pus, la Rotbav, bazele unei afaceri ce a devenit, în scurt timp, nu numai profitabilă, ci şi exemplu pentru investitorii în creşterea animalelor.
„În 2013, alături de o fundaţie din Polonia, condusă de un baci polonez cu origini valahe, am realizat proiectul Transhumanţa 2013. Prin acest proiect am reuşit să îl cunoaştem şi pe domnul comisar Dacian Cioloş. Prin vizita sa din martie a dorit să arate invitaţilor săi de peste hotare un model de fermă familială, care are un sistem închis”, a declarat George Căţean.
Povestea lor a început în 1998, când bunicul din partea mamei a decedat şi astfel, Silviu, George si Ionuţ au moştenit 30 de oi, o vacă şi un cal. După 16 ani, fraţii Căţean au adăugat câte două „zerouri” la numărul de animale primite de la bunicii lor. „Oieritul se transmite din generaţie în generaţie neîntrerupt. Am crescut de mici alături de animale şi am înţeles că trebuie sa continuăm ceea ce au făcut şi cei dinaintea noastră. În momentul de faţă avem 1.100 de oi, 110 vaci şi 9 cai, pământ agricol 100 de hectare, o parte în proprietate şi o parte în arendă, păşune 150 de hectare”, mai spune George, care atunci când vine vorba de investiţie, nu poate sa spună exact despre ce sumă este vorba.
„În cazul nostru nu aş putea spune despre o sumă care s-a investit. În agricultură, în special în zootehnie, investiţiile nu se opresc niciodată. Cert este că tot ceea ce am obţinut ca venit s-a reinvestit, plus am mai venit şi cu alte surse. Până atingi un anumit prag al rentabilităţii este nevoie sa susţii activitatea cu surse din afară. Avantajul pe care l-am avut şi îl avem este faptul că încercăm să menţinem un sistem integrat închis. Adică creşterea animalelor pentru materie primă, prelucrarea materiei prime şi valorificarea în mod direct a acesteia. Partea de agricultură vine să asigure inputurile pentru fermă. Tot ceea ce se cultivă se valorifică prin furajarea aniamelelor”, a explicat George Căţean.
Fondurile europene, o dezamăgire cruntă
Familia Căţean a debutat în agricultură fără fonduri europene. Cu toate că au planificat, în timp, să investească mai mult în fermă, cei trei fraţi nu au putut beneficia de bani europeni pentru afacerea lor. După ce au studiat şi au pregătit strategia, punând pe hârtie un proiect, tinerii fermieri au fost dezamăgiţi de răspuns. „În 2012 am depus două proiecte pe 112. Datorită faptului că localitatea noastră nu face parte din zona-ţintă, nu am reuşit să obţinem un punctaj mai bun pentru proiecte şi respectiv finanţare pentru proiecte. În viziunea mea a fost o etapă destul de grea, nesigură şi de durată mult prea mare. Îmi pare rău că nu am primit finanţarea, şi deşi suntem tineri şi suntem fermieri, în momentul în care am fi meritat ceea ce este al nostru, nu am primit. Dar nu ne-am descurajat, ne-am dezvoltat în continuare, şi sperăm că noul PNDR să aducă oportunităţi mai bune, mai sigure şi adresate celor care într-adevăr le merită”, povesteşte George Căţean.
„Meseria de fermier este cea mai importantă din lume. Trebuie să valorificăm potenţialul agricol pe care îl avem. Există foarte multe informaţii bune, avem specialişti bine formaţi. O afacere cu mâncare va avea întotdeauna clienţi”, este de părere antreprenorul braşovean.
Pentru că a studiat marketing, George Căţean a pus în aplicare o parte din cunoştinţele acumulate, construind, astfel, o afacere foarte solidă. Cei trei fraţi au reuşit să aibă clienţi fideli, dar şi o reţea de distribuţie a produselor lor. „Avem un magazin propriu în Braşov din 2001, unde vindem carne, brânzeturi, produse tradiţionale şi lapte de vacă la dozator. Pentru brânză, colaborăm în ţară cu câţiva clienţi, iar din octombrie 2013, am început o colaborare cu Carrefour Braşov. Avem standul propriu în interior şi mergem 3 zile pe săptămână (vineri, sâmbătă şi duminică) şi ne vindem produsele, plata făcându-se la casieria Carrefour”.
Lapte nepasteurizat, unelte de lemn, reţete de la 1412
La ferma fraţilor Căţean se produc brânzeturi după aceeaşi reţetă pe care au folosit-o şi strămoşii lor. Brânza de burduf din Ţara Bârsei este atestată documentar încă din 1412.
„Procesăm laptele de oaie împreună cu o parte din laptele de vacă, la fel cum făceau şi înaintaşii noştri. Producem astfel 9 tipuri de brânză (brânză de burduf ambalată în coajă de brad, piele de oaie sau băşică de porc), telemea de oaie, proaspătă sau maturată 6 luni, caş afumat din lapte de vacă, urdă dulce, caş proaspăt de oaie, caşcaval de oaie maturat. Pentru a obţine aceste brânzeturi folosim doar lapte crud (nepasteurizat) din ferma noastră, cheag, sare şi uneltele traditionale din lemn. De asemenea, facem şi produse din carne de oaie: pastramă afumată, cârnaţi afumaţi sau sloi de oaie. Avem rase de oi foarte vechi – ţurcană şi ţigaie, iar creşterea tehnologizată nu este posibilă, de aceea mulsul şi tunsul se fac manual”, a mai declarat George Căţean.
