Prin eliminarea muncii temporare, România poate pierde peste 30.000 de locuri de muncă. Anul trecut, peste 52.000 de români au fost angrenaţi în regimul de muncă temporară, echivalentul a 20.000 de locuri de muncă cu normă întreagă
România ar putea pierde peste 30.000 de locuri de muncă, iar bugetul statului ar putea suferi pierderi de aproximativ 170 de milioane de euro anual, dacă Parlamentul adoptă o iniţiativă de modificare a Codului Muncii aflată în prezent în atenţia Senatului României. Iniţiativa vizează regimul muncii temporare derulate prin agenţi specializaţi, o activitate care în 2013 a angrenat numai in cadrul membrilor ARAMT peste 52.000 de români, echivalentul a peste 20.000 de locuri de muncă cu normă întreagă. Avertismentul aparţine Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) organizaţie care reuneşte cele mai importante 13 companii din domeniu şi reprezintă circa 70% din piaţa de forţă de muncă temporară. ARAMT a trimis o scrisoare deschisă principalilor decidenţi din Guvern şi Parlament, solicitând analiza şi intervenţia asupra iniţiativei de modificare a Codului Muncii, pentru a evita efecte economice grave. „Modificările propuse vor afecta semnificativ mediul socio-economic, impunerea de noi restricţii determinând diminuarea rolului muncii temporare, disponibilizarea în masă a salariaţilor temporari, creşterea ratei de evaziune fiscală provenită din munca la negru, pierderi importante la bugetul de stat, creşterea şomajului şi scăderea ratei de angajare la nivel naţional, în special în rândul tinerilor”, declară Sorina Donisa, preşedinte ARAMT. Asociaţia a prezentat Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului României o serie de analize şi argumente privitoare la rolul şi ponderea muncii temporare în economia românească şi europeană. Potrivit statisticilor europene (studiul Ciett & Boston Consultin Group 2011 Adapting to Change), 74% dintre companii nu ar apela la angajaţi permanenţi dacă nu ar avea acces la muncă temporară, ceea ce înseamnă că 2/3 din locurile de muncă ocupate în prezent de angajaţi temporari , adică circa 30.000 de posturi, ar înceta să existe dacă agenţii de muncă temporară nu-şi vor mai putea derula activităţile. Pe de altă parte, conform studiului realizat prin Ipsos Research în cadrul ARAMT, peste 20% dintre angajaţii temporari din România sunt studenţi care se folosesc de aceste oportunităţi pentru a explora diverse cariere sau pentru a obţine experienţă în muncă, iar accesul acestora la piaţa forţei de muncă ar fi restricţionat dacă iniţiativa este adoptată. Costurile sociale, a argumentat ARAMT, sunt dublate de costuri bugetare. Anual, bugetul de stat ar putea pierde circa 105 de milioane euro rezultaţi din diminuarea drastică a taxelor şi impozitelor plătite de agenţii de muncă temporară (inclusiv TVA). Statul ar mai avea de plată alte 36 de milioane de euro anual pentru protecţia socială a persoanelor anterior angajate la agenţi de muncă temporară, care îşi vor pierde locul de muncă. O altă consecinţă a absenţei unor soluţii flexibile de angajare ar fi creşterea muncii la negru şi evaziunea fiscală asociată acesteia, care ar genera o pierdere suplimentară financiară anuală de aproximativ 26 de milioane de euro, potrivit studiilor ARAMT. „Ne exprimăm încrederea că doar printr-un dialog constructiv, între toţi partenerii sociali implicaţi, care să ţină cont de propunerile şi opiniile venite direct de la cei care sunt afectaţi de aceste modificări legislative, se poate genera un proiect viabil, cu impact social pozitiv, în avantajul comun al angajaţilor şi al mediului de afaceri”, declară Sorina Donisa, preşedinte ARAMT. ARAMT semnalează faptul ca iniţiativa legislativăde modificare a Codului Muncii – o lege de importanţă majoră pentru economia şi cetăţenii României – nu are la bază un studiu de impact, ceea ce contravine legislaţiei române şi comunitare în vigoare. Iniţiativa prevede transformarea contractului de muncă temporară într-un contract pe perioadă nedeterminată şi instituie obligaţia agentului de muncă temporară de a remunera lucrătorii temporari cu 75% din salariul minim brut la nivel naţional timp de 3 luni în perioada în care aceştia nu derulează nici o activitate. „Ne dorim cu toţii un model economic durabil, care să ofere cât mai multor persoane oportunitatea de a participa la piaţa muncii, pentru a evita şomajul structural, deprofesionalizarea care rezultă din dezocuparea pe perioade lungi şi pentru a asigura, atât angajaţilor, cât şi companiilor, acea flexibilitate de care au nevoie într-o economie nesigură”, a precizat Sorina Donisa. „În acest context, atragem atenţia asupra măsurilor contrarii acestor deziderate şi rugăm decidenţii să cântărească atent şi obiectiv argumentele economice reale înainte de a lua decizii ce pot afecta grav întreaga economie”, a conchis sursa citată.
