Cetatea Rupea şi-a deschis în weekend porţile, după ce a parcurs un amplu proces de modernizare ce a durat trei ani. Pentru refacerea zidurilor cetăţii, repararea turnurilor şi amenajările din curtea interioară au fost accesate fonduri europene. Proiectul a vizat în principal reabilitarea cetăţii pe o suprafaţă de 1,44 de hectare, reabilitarea celor şapte turnuri ale cetăţii şi a căsuţelor în care se retrăgeau locuitorii satelor din jur în vremuri grele, montarea unui sistem special de iluminat care pune în valoare monumentul istoric, crearea de noi drumuri de acces spre obiectivul turistic, dar şi amenajarea unui centru de informare turistică şi a 110 locuri de parcare dintre care 10 pentru autocare.
„Demersurile în vederea renovării cetăţii au început încă din anul 2002 şi în 2013 am reuşit să finalizăm şi lucrările. Nu pot spune că am terminat totul, deoarece, ca la orice casă, tot timpul mai ai câte ceva de lucru şi vom continua amenajările. O să vedem dacă cu fonduri proprii sau o să primim sprijin guvernamental sau o finanţare europeană”, a precizat primarul Flavius Dumitrescu.
Acesta a susţinut că, deja, cetatea a fost inclusă în circuitele turistice naţionale şi internaţionale, iar încă din prima zi de după deschiderea oficială au sosit primele autocare cu turişti, Primăria Rupea încheind parteneriate cu agenţii de turism. „Această cetate reprezintă un punct important de atracţie turistică, ce trebuie bifat pe harta României. Ţin să-i felicit pe toţi cei care au pus umărul la dezvoltarea acestui proiect şi au reuşit să îl ducă până la capăt”, a completat şi prefectul Mihai Mohaci.
Totuşi, chiar dacă totul este nou la cetate au apărut deja primele probleme: vandalii. Profitând de prezenţa şefilor Poliţiei Braşov şi Jandarmeriei Braşov la deschiderea oficială, primarul a subliniat faptul că obiectivul va trebui păzit pentru a putea fi păstrat în bune condiţii şi mai ales să facă cinste întregului judeţ.
10 lei, taxa de intrare
Lucrările de reabilitare a Cetăţii Rupea au început în 2009 cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, dar şi cu fonduri din bugetul Consiliului Judeţean, valoarea totală a investiţiei fiind de 30,82 milioane de lei. Cetatea a fost închisă de mai mulţi ani din cauza stării de degradare în care ajunsese. „Dacă acum câţiva ani vorbeam de o ruină, în prezent, Cetatea din Rupea reprezintă poate principala atracţie turistică din nordul judeţului Braşov. Şi pentru oraşul Rupea este o realizare importantă, pentru că va atrage mai mulţi turişti în zonă, în drum spre Sighişoara”, punctat Mihai Pascu, vicepreşedintele CJ Braşov.
Cetatea este acum deschisă publicului în intervalul orar 10.00 – 20.00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii şi 8 lei de persoană pentru cei care vin în grupuri organizate. Cu ocazia deschiderii festive de sâmbătă, turiştii au fost întâmpinaţi de trubaduri, de toboşarul Cetăţii din Sighişoara, fiind serviţi cu pâine şi sare, dar şi de statuete umane, care le-au povestit acestora o parte dintre legendele locului şi nu numai, cum ar fi legenda tânărului dac Dicomes, a hangiţei din capelă sau a prinţesei de sare. Nu au lipsit nici dansurile şi jocurile tradiţionale.
Ansamblul cetăţii este construit din trei incinte având faze diferite de construcţie: Cetatea de Sus, construită în secolele XIII-XIV, Cetatea de mijloc, construită în secolul al XV-lea şi lărgită în secolul al XVI-lea şi Cetatea de Jos, edificată în secolul al XVII. În ceea ce priveşte renovarea, au fost folosite materiale speciale, care să reziste în timp. „În prima incintă a cetăţii s-a lucrat mai mult cu alpinişti. S-au curăţat toate depunerile făcute de-a lungul timpului pe ziduri şi materialul folosit, produs de o firmă italiană, s-a dovedit a fi cel mai bun pentru a face priză peste cele tradiţionale. Este un material care a fost folosit şi în Italia pentru renovarea unor astfel de monumente istorice”, ne-a explicat Lucian Climovici, care a fost diriginte de şantier. Acesta a precizat că în urma acestei restaurări nu au fost refăcute toate căsuţele care existau acum câteva veacuri în cetate, din multe dintre acestea nerămânând nici măcar fundaţiile.
Urmele saşilor peste urmele dacilor
Anul primei consemnări documentare a Cetăţii Rupea este 1324, însă anul întemeierii sale nu este cunoscut cu exactitate. Cetate dacică la origini, Rupea era cunoscută sub numele de Ramidava. Când romanii au cucerit Dacia, au aşezat aici un castru, cu denumirea de Rupes (stâncă sau piatră, în limba latină). Castrul de la Rupea avea legătură cu celelalte castre romane din împrejurimi – de la Hoghiz, de pe Valea Tarnavelor, Valea Oltului şi Cetatea Râşnovului – şi servea controlului şi apărării rutelor şi activităţilor comerciale din zonă. Primele semne de locuire datează din paleolitic şi din neoliticul timpuriu (5500 – 3500 Î.H.), perioade evidenţiate de numeroase urme preistorice (unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc.). Pe vatra anticei aşezări dacice Ramidava, s-a dezvoltat localitatea prefeudală (sec. X-XIII), precum şi cea medievală. În secolul al XV-lea, localitatea este menţionată de cronicari drept important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Locuirea săsească este atestată de prezenţă în cetate a celebrului „Turn al Slăninii”, situat în dreapta porţii de intrare, vizavi de locuinţa paznicului. Acest tip de turn există în toate cetăţile săseşti, amintind de un obicei al acestei etnii de a păstra slănină şi cârnaţii comunităţii într-un spaţiu protejat, atât ca să se usuce, cât şi ca să fie folosiţi drept provizii de hrana în cazul unui atac asupra aşezării. De asemenea, cetatea a folosit ca refugiu al saşilor în timpul răscoalei acestora împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou.
