Braşovul sărbătoreşte, mâine, 1 iunie, 140 de ani de la la intrarea primului tren în oraş. În 1873, pe 1 iunie, la orele 11.00, era inaugurată staţia Braşov odată cu sosirea unui tren festiv cu 24 de vagoane trase de o locomotivă cu abur. Astfel, a fost deschisă calea ferată Sighişoara – Braşov. Era ultimul tronson al magistralei Oradea – Cluj Napoca- Braşov. În aceeaşi zi, a avut loc şi primul incident în cadrul Regionalei de Cale Ferată Braşov. În documentele vremii se consemnează faptul că „la podul mare de peste Olt, de la Racoş, un vagon a alunecat de pe şine”, dar echipa trenului a repus vagonul pe linie şi trenul şi-a continuat drumul spre Braşov.
Şi atunci lucrurile se mişcau cu greutate. Un scandal financiar a oprit construirea căii ferate către Braşov. În Gazeta de Transilvania, din 8 ianuarie 1872, se scria: „Cetatea şi Comuna Braşovului s-a sbuciumat 25 de ani să aibă cale ferată, lucru pentru care nu a cruţat nici bani nici trudă, pe când credeau că sunt aproape de Braşov, a venit ştirea că fraţii Waring care în anul 1868 se obligau să facă calea ferată Oradea – Braşov, nu mai au fonduri, arătând că în anul 1871 ştiau că lipsesc din capital 8.500.000 forinţi. În timpul lucrărilor s-a produs şi un mare scandal; casierul firmei constructoare a fugit din ţară cu suma de 38.000.000 forinţi-lichidităţi, lucrările fiind la un pas de sistare. Din nou, statul intervine în sprijinul societăţii pentru terminarea căii ferate Sighişoara – Braşov“.
Totuşi, primul tren văzut de braşoveni este notat de istorici ca făcându-şi apariţia pe 31 martie 1873, acesta transportând materiale de construcţii pentru terminarea liniilor din gară. Probabil că acesta a rămas la intrarea în oraş, pentru că la sfârşitul lui martie anul acesta cei de la CFR nu au sărbătorit nimic. Evident că atunci Braşovul avea o altă gară (pe strada Hărmanului, vizavi de fosta Rafinărie), care a funcţionat până în 1902. A fost construită între anii 1871 – 1873 de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est, fiind o clădire austeră, cu parter pentru birouri şi etaj pentru locuinţele de serviciu ale personalului.
A doua gară a Braşovului a fost construită de Căile Ferate Ungare de Stat – MAV, între anii 1902 – 1906, prin extinderea vechii gări cu două aripi simetrice care aveau la capete grupurile sanitare ale staţiei. Şi faţada a suferit modificări prin adăugirea unor ancadramente decorative. Noua gară a fost inaugurată în anul 1906, când Braşovul avea 41 de mii de locuitori, iar judeţul ajunsese la un număr de 137 de mii de locuitori. În 29 august 1908 a fost inaugurată linia de cale ferată Braşov – Făgăraşn – Sibiu, iar în 27 iunie 1931 s-a deschis circulaţiei tronsonul Braşov – Hărman – Întorsura Buzăului. În timpul primului război mondial (1916 – 1918), gara a suferit numeroase stricăciuni. Au fost afectate liniile gării şi ale depoului de locomotive, dar şi clădirea de călători. Gara a fost refăcută, dar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost din nou afectată serios. Pe 16 aprilie 1944 a fost incendiată şi distrusă de bombardamentele americane. Între anii 1939 – 1946, depoul de locomotive a fost mutat din gara Braşov pe un nou amplasament, în partea de nord a oraşului, la ieşirea spre Sfântu Gheorghe, unde funcţionează şi astăzi.
Cea de-a treia gară a oraşului Braşov a fost o construcţie provizorie executată de Regionala CFR Braşov între anii 1945 – 1947. Era o clădire tip baracă, ridicată pe amplasamentul gării distruse în 1944, din care s-a mai păstrat, totuşi, o parte din etaj. La 1 august 1959, în gara Braşov au circulat primele locomotive Diesel – electrice. Această gară a funcţionat până în august 1962.
Cea de-a patra gară a Braşovului, cea care există şi în zilele noastre, a fost inaugurată în data de 19 august 1962. Ea a fost construită în zona uzinei Tractorul, pe un amplasament aflat la 800 de metri de liniile vechii gări şi la 1,5 km nord de gara veche. Lucrările au durat un an şi cinci luni, suprafaţa construită fiind de 2.350 mp. Cădirea a fost realizată de ICI – CF Braşov, după proiectele arhitectului Theonicu Săvulescu.
