Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) estimează o creştere de circa 15% a turiştilor români care optează, în 2013, pentru pensiunile rurale, în contextul unei creşteri generale a turismului intern.
Dacă anul trecut a fost mai dificil pe partea de incoming (export de servicii – deci primirea de turişti străini), în acest an va fi înregistrată şi pe acest segment o creştere cuprinsă între 5 şi 7%. Majoritatea turiştilor străini care aleg pensiunile rurale din România provin din ţări vecine precum Ungaria, respectiv din Germania, Franţa (mai ales în mod individual), Israel şi Japonia (în grupuri).
Cele mai solicitate regiuni de turism rural din România sunt zona de turism rural Braşov (Bran-Moieciu, Fundata, Râşnov, Cristian), Bucovina, Maramureş şi Mărginimea Sibiului. Alte zone care înregistrează creşteri ale preferinţelor turiştilor sunt nordul Olteniei (unde au apărut pensiuni de excepţie precum Conacul lui Maldăr şi Casa Cartianu) şi Neamţ (care a fost şi gazda Congresului european de turism rural).
„Este din ce în ce mai greu să departajăm pensiunile pentru premiile pe care le oferim, deoarece a crescut mult atât calitatea serviciilor, cât şi creativitatea lor. Să nu uităm că în 2012, România a fost gazda Congresului European de Turism Rural – Eurogites, iar experţii din Europa au apreciat judeţul Neamţ, unde s-a desfăşurat această manifestare de prestigiu. Acest congres a reprezentat o recunoaştere a potenţialului turismului rural românesc. Încercăm ca anul viitor să propunem şi un expert străin în juriul Margareta de Aur. O spun cu mândrie, România se numără printre ţările europene dezvoltate din punct de vedere al turismului rural, alături de Franţa, Austria, Italia şi Elveţia”, a precizat Maria Stoian, Preşedinte Fondator ANTREC.
Proprietarii pensiunilor turistice doresc o legislaţie mai bună
Proprietarii de pensiuni turistice au acordat nota 4,80 din 10 pentru legislaţia care reglementează activitatea din domeniu, într-un studiu realizat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER), iar Grupul de Advocacy pentru Pensiuni (GAP) lansează public o solicitare către Autoritatea Naţională pentru Turism de a se implica în realizarea unui cadru legislativ transparent şi adaptat acestui segment de business.
Studiul arată că legislaţia directă pe turism nu este o problemă pentru pensiuni, însă domeniile adiacente precum sanitar-veterinar, PSI sau ITM reprezintă o frână în dezvoltarea sectorului de pensiuni. Pentru susţinerea unor demersuri în acest domeniu s-a creat Grupul de Advocacy pentru Pensiuni (GAP), realizat de către Asociaţia de Ecoturism din România, Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România (ACFSR). GAP are ca obiectiv susţinerea reală a sectorului de pensiuni printr-o abordare integrată a domeniului legislativ în care toate domeniile conexe activităţii de turism să se regăsească într-un cadru unitar.
Astfel, GAP lansează public o solicitare către Autoritatea Naţională pentru Turism de a se implica prin mediere pentru a facilita realizarea unui cadru legislativ transparent şi adaptat pensiunilor mici şi mijlocii din România. „Nu suntem împotriva stabilirii unui cadru de reglementare a domeniului turismului în pensiuni, dar nu putem accepta că acest cadru să se transforme într-o piatră de moară la gâtul proprietarilor de pensiuni de bună credinţă, ce doresc să-şi dezvolte o afacere legală îndeosebi în spaţiul rural’, a declarat Andrei Blumer, Preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România.
Studiul realizat de AER în perioada august – decembrie 2012 are scopul de a identifica problemele cu care se confruntă proprietarii şi managerii de pensiuni turistice din punct de vedere legislativ. Cercetarea doreşte să tragă un semnal de alarmă cu privire la problemele reale cu care se confruntă pensiunile turistice de mici dimensiuni din mediul rural, însă nu este una
reprezentativă la nivel naţional din cauza eşantionului mic de respondenţi. Pensiunile chestionate au capacitate de cazare de la 4 la 43 de locuri, clasificare de la 1 la 4 margarete, sunt localizate în Suceava, Hunedoara, Braşov, Maramureş, Tulcea, Covasna.