* Străvechiul proiect, care a devenit un soi de mit pentru braşoveni, va fi propus pentru finanţare în sesiunea 2014 – 2020, pentru care autorităţile braşovene au început deja să contureze o serie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii din întreg judeţul
Până la finele acestei săptămâni, Consiliul Judeţean Braşov va centraliza toate proiectele strategice pe care le va propune spre finanţare, din fonduri europene, în sesiunea 2014 – 2020. Majoritatea vizează investiţii în infrastructură pentru dezvoltarea judeţului, în special prin crearea de noi căi de comunicare rutieră şi modernizarea celor existente.
De exemplu, Primăria Braşov vrea să implementeze unul dintre proiectele care au devenit un soi de mit pentru Braşov, respectiv realizarea unui tunel rutier între Centru şi Răcădău, pentru a facilita accesul auto între aceste zone. Pasajul subteran, conform proiectului, ar trebui să facă joncţiunea dintre cel mai nou cartier al municipiului, Valea Cetăţii, de centrul istoric. Proiectul realizării unui tunel rutier pe sub Tâmpa a fost readus în prim-plan de Constantin Niţă, în urmă cu aproximativ cinci ani.
Proiect gândit din 1940
La începutul anilor ’40, autorităţile de la acea vreme şi-au pus problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între oraşul vechi şi cartierul Valea Cetăţii. Din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire.
În vremea comunismului, când în Valea Cetăţii au avut loc ample lucrări de construcţie (respectiv ridicarea a peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieşit din nou pe tapet: „Apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel”, se menţiona în presa de atunci.
În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea şi Tâmpei. Conform documentaţiei tehnice, lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lăţime de 9,8 metri şi înălţimea de 7,65 metri. Cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi, iar cost total al lucrărilor, la nivelul anului 1989, se cifra la 163 milioane de lei. Potrivit specialiştilor Consiliului Judeţean Braşov, în 2003, suma a fost estimată la aproape 11 milioane de euro.
Mitul lacului subteran
De-a lungul vremii s-a vorbit despre existenţa, în interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac (unii susţin că sărat, iar alţii – dulce). Temerea era că spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar fi provocat inundarea oraşului. Totuşi, specialiştii nu confirmă existenţa acestui ochi de apă.
