La sfârşitul secolului XIX Braşovul era format din patru cartiere: 1. Oraşul Interior, centrul afacerilor; 2. Oraşul vechi sau Ó Brassó, cel mai vechi cartier, dar acum modern şi lipsit de importanţă; 3. Blumenau, ung. Bolonya, cartierul de lângă gară, locuit mai ales de industriaşi; 4. Cartierul de Sus sau Cartierul Românesc (Şcheii Braşovului – n.r.), asemănător unui sat, locuit preponderent de români
Ghidul Baedeker al Transilvaniei de la 1896 prezintă detalii despre traseul căilor ferate din Ardeal, amănunte despre oraşe şi târguri, cu indicarea principalelor hoteluri şi restaurante – cele mai bune fiind notate cu câte o stea -, dar şi ponturi pentru excursii în împrejurimile acestora sau în Munţii Făgăraş ori Apuseni. Atenţia cea mai mare a fost acordată celor trei mari oraşe ale regiunii: Cluj, Braşov şi Sibiu.
Kronstadt. – Sosire. Gara principală (restaurant) se află la o milă şi jumătate est de gara locală de la Bertalan (- astăzi Bartolomeu – numai pentru trenuri spre Zărneşti, la capătul oraşului vechi), o milă şi jumătate la nord de oraşul interior. Omnibusele hotelurilor (25 de coroane) aşteaptă trenurile. Birjă până în oraş, 60, noaptea 80, de coroane.
Hoteluri. În oraşul vechi: *Hot. Bukarest, comercial; Grüner Baum, *Central No. 1, ambele cu grădini. – În oraşul interior: Union, pe Schwarzgasse, cu grădini şi un mic teatru în aer liber; Europa, pe Klostergasse; *Baross, pe Purzengasse. – În gara principală: Weisses Ross, fără pretenţii. – Restaurante. Concerthaus (cu teatru), pe Hirschergasse; Fleischer, pe Purzengasse;Gewerbevereins-Garten; Bräuhaus; Hauptquartier Versailles, pe Waisenhausgasse, lângă Concerthaus; Weisser Hahn, pe Purzengasse, Golden Birne, pe Schwarzgasse; Schwarzburg, pe Spitalgasse (vin bun la ultimele patru); Schwater Bierhalle (Villa Kertsch), pe Promenada de Jos, colţ cu Purzengasse; Schützenhaus, cu vin bun – Cafenele. Redoute, la Concerthaus; Drechaler Kornzeile; Transylvania, în clădirea Poştei; Café Promenade (…)
Kronstadt (1877 de picioare), ung. Brassó, rom. Braşov, cu 30.750 de locuitori, din care în jur de 9.000 sunt saxoni, cel mai important oraş comercial şi industrial din Transilvania, este aşezat într-un bazin încântător, cu deschidere, pe o parte, spre câmpia Bârsei. Fondat de Ordinul Teutonic, oraşul încă îşi păstrează caracterul german, în ciuda creşterii constante a elementului român şi maghiar. Este format din patru cartiere: 1. Oraşul Interior, centrul afacerilor; 2. Oraşul vechi sau Ó Brassó, cel mai vechi cartier, dar acum modern şi lipsit de importanţă; 3. Blumenau, ung. Bolonya, cartierul de lângă gară, locuit mai ales de industriaşi; 4. Cartierul de Sus sau Cartierul Românesc (Şcheii Braşovului – n.r.), asemănător unui sat, locuit preponderent de români, despre care se spune că a fost fondat în 1392 de muncitori bulgari (de aici numit şi Bolgárszeg), care au venit aici pentru a construi Biserica Neagră.În faţa părţii de est a oraşului interior se ridică Schlossberg (Dealul Cetăţuiii – n.r.), încununat de o cetate construită în 1553 de contele Arco, generalul austriac, pentru a proteja Kronstadt-ul de voievodul Petru al Munteniei. Fragmente ale zidului oraşului interior încă se păstrează în apropiereaSchwarze şi Weisse Thurm, pe partea de nord, aşa-numitul Graft de sub Schwarze Thurm, şi Weber-Bastei (în unghiul de sud-vest), acum o şcoală. – De jur împrejurul oraşului se găseşte o promenadă, a cărei cea mai pitorească porţiune este *Promenada de Sus sau Promenada Burgului, în sud, pe pantele dealului Zinne (Tâmpa – n.r.).
În centrul principalei pieţe a Oraşului Interior se află Rathaus (Casa Sfatului – n.r.) construită în 1420 (turnul înainte) şi refăcută în 1770 în stilul secolului 18. În aceeaşi piaţă, pe latura sudică se află Warenhalle (Casa Negustorilor – n.r.), ridicată în 1545, în interior se găsesc depozite de mari dimensiuni; părţile care nu au alte întrebuinţări sunt folosite în zilele de târg (vinerea) de micii negustori; la parter se află magazine. Pe alăturata Hirschergasse se află frumoasa nouă Sală de Concerte. Biserica Protestantă, din Kirchhof-Platz, numită popular Biserica Neagră, de la zidurile sale înnegrite de fum, este un edificiu gotic din 1385-1425, cu influenţe în stil romanic. În exteriorul zidului corului se află statuete ale celor doisprezece apostoli (…) În interior se află un altar proiectat de Bartesch din Kronstadt şi sculptat de Schönthaler din Viena în 1866. Tabloul din centrul altarului este semnat de pictorul Martersteig din Weimar. (…) Johannes Honterus (1498-1549), „Apostolul Transilvaniei”, a predicat în această biserică. Admirabila orgă, construită în 1836-1839 de Buchholz din Berlin, este una dintre cele mai mari din Austro-Ungaria. Alăturat bisericii se află Gimnaziul Honterus şi Muzeul, acesta din urmă adăpostind colecţiile de Istorie Naturală şi Arheologie şi o valoroasă Bibliotecă fondată de Honterus în 1544.
De la biserică traversăm Rossmarkt (Târgul Cailor – n.r.) până la moderna Şcoală de Fete, la estul căreia, în dreptul Katharinen-Thor (Poarta Ecaterinei – n.r.) se află Turnschule. Vizavi, în Schul-Platz, spaţiul deschis dintre oraşul interior şi cartierul de sus, se află Gimnaziul Român, la stânga căruia se găseşte micuţa Biserică Protestantă a Cartierului de Sus. Mai sus pe vale să află biserica ortodoxăSfântul Nicolae, restaurată în 1751.
Biserica Romano-Catolică, de pe Klostergasse, cu Şcoala şi Gimnaziul alăturate se află pe locul unei vechi mănăstiri dominicane. *Biserica Sfântului Bartolomeu, la capătul oraşului vechi, este cea mai veche biserică din Kronstadt. Micuţa biserică protestantă de pe Martinsberg (Dealul Cetăţuii – n.r.) oferă o panoramă atractivă
9 Comentarii