Dacă până în aprilie 1944 cel de-Al Doilea Război Mondial a fost pentru majoritatea românilor ceva îndepărtat, ziua de 4 a acelei luni a schimbat radical această percepție. Moartea și groaza au năvălit peste orașele României cu o furie apocaliptică, răvășindu-le pentru totdeauna.
După ce Statele Unite ale Americii au declarat război României (5 iunie 1942), aviația anglo-americană a executat (în 1942, 1943, dar mai ales în 1944) mai multe raiduri aeriene de bombardament asupra teritoriului românesc, care au produs mari pagube materiale și umane. Primul raid aerian a fost executat la 12 iunie 1942, de către ,,Detașamentul Halpro” (13 bombardiere ,,Consolidated B‑24 Libertador”), când avioanele inamice au survolat spatiul Munteniei și Dobrogei, lansând bombe la Constanța, Medgidia, Țăndărei, Dragalina, Colibași, Bolintin Deal, Vărăști (Ilfov), Berceni (Prahova), Ploiești, Teișani (Văleni de Munte), Buzău, Pogoanele, Cioflinceni. Raidul din 1 august 1943 a fost al doilea raid american, de această dată mai eficient, s‑a produs la 1 august 1943, între orele 13.08-16.00, sub denumirea de cod ,,Tidal Wave” (Valul nimicitor).
Iadul a ajuns la Brașov chiar în ziua de Paște
La Braşov, iadul a venit chiar în Duminica Paştelui. Bombardierele americane s-au întors pentru a lovi din nou Turnu Severin (unde cele 167 de aparate B-24 aveau drept misiune să bombardeze aceleaşi obiective ca şi aviaţia britanică, vizând în special căile feroviere şi aerodromul) şi, pentru prima dată, Braşovul, marele centru industrial care fabrica avioanele IAR. Pentru a lovi oraşul (legăturile feroviare şi Uzinele IAR) a decolat o formaţie de 158 de bombardiere B-24 Liberator. Între orele 9.50 şi 13.00 au fost alarme aeriene în oraşele Giurgiu, Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Braşov şi Sibiu. Oraşul Braşov a fost bombardat de la ora 11.00, fiind lovite Uzinele IAR, Gara Mare, Atelierele principale CFR, Întreprinderile „Schmoll Pasta”, Uzinele „Astra”, Palatul de Justiţie, Hotelul „Coroana” şi Cartierul Gării. În urma acestei misiuni a încetat activitatea uzinei şi fabricarea avionului IAR 80/81″.
Practic, un singur raid a fost suficient pentru a neutraliza Uzinele IAR, care erau amplasate în zona cartierului Tractorul de astăzi, dar şi pentru a trece pe linie moartă producţia celebrului „vânător” românesc precum a şi aparatelor construite sub licenţă, după cum informează Meritocratia.ro. Printre obiectivele importante bombardate, dar care au supravieţuit se numără şi actuala fabrică Roman. Parte a fostei Uzine Astra, platforma industrială a fost bombardată și pentru că, pe lângă motoare, producea și tunuri anti-aeriene.
184 de brașoveni au murit în bombardament
Revista Historia scrie că au murit atunci 184 de persoane, iar industria brașoveană a fost grav afectată. Mulți supraviețuitori ai bombardamentului și-au petrecut noaptea în pădurile din apropiere, trăind o panică multiplicată inutil de cele 3 alarme nocturne care s-au dat după bombardament fără niciun rost. La Brașov, oamenii au mai stat și a treia zi de Paște – 18 aprilie – prin păduri. Abia în ziua de 19 au mai revenit în oraș locuitori. Magazinele nu au avut clienți. Singurul articol care s-a vândut imediat a fost geamantanul sau valiza. Atunci, Primăria a fost vede nevoită să înceapă imediat lucrările la 3 adăposturi publice noi.
Sursă foto: Arhiva Fortepan.hu