Un grup de cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov a creat mai multe prototipuri bazate pe cele mai noi tehnologii cu ajutorul cărora pot fi promovate obiectivele turistice din județul Brașov. Piramida care arată principalele biserici fortificate din Țara Bârsei în format 3D, arcul haptic – o armă de aruncat săgeți care poate fi controlată fizic, dar senzația este transpusă virtual și cartea virtuală, transpunerea unuia dintre cele mai vechi Coduri Penale de la 1768 în mediul virtual, la care pot avea acces turiștii din muzee.
Practic, în cadrul proiectului eHeritage 15 cercetători, doctoranzi și cadre didactice ale Universității au repus în mediul virtual monumente și obiecte istorice din Brașov, pentru a putea fi vizitate și apreciate la adevărata lor valoare.
Piramida cu monumente 3D
Cercetătorii au realizat zeci de mii de fotografii bisericilor fortificate din județ, iar apoi le-au reprodus în format 3D, cu ajutorul fotogrametriei. Toate aceste holograme pot fi acum folosite ca materiale turistice de promovare. Piramida 3D prezintă Bisericile Fortificate din Țara Bârsei, iar cercetătorii vor să le includă pe toate în proiect. Planul este ca prototipul să fie dus în toate bisericile, pentru ca turiștii să poată vedea aceste fortificații în format 3D. „Ideea ar fi să expunem un astfel de stand holografic într-un loc cum este Castelul Bran, astfel încât turiștii care vin și care nu știu de celelalte obiective din zonă să poată să le observe și eventual să le viziteze. Sunt biserici nedisponibile la vizitare, cum ar fi Bisericile Fortificare din Măieruș și Feldioara“, a declarat Mihai Duguleană, coodonatorul proiectului.
Arcul haptic – testarea arcurilor vechi în realitatea virtuală
Un alt produs realizat în cadrul proiectului eHeritage este arcul haptic – o armă de aruncat săgeți care poate fi controlată fizic, dar senzația este transpusă virtual. Cu ajutorul tehnologiei unui arc, a unor ochelari de realitate virtuală dar și a dispozitivelor haptice care sunt capabile să recreeze simțul atingerii prin aplicarea forțelor, vibrațiilor sau mișcărilor, utilizatorii își pot exersa capacitatea de a trage la țintă cu arcul, fără a exista riscul unei arme reale. „Proiectul a pornit de la ideea de încercare a diverselor arcuri vechi, care nu mai sunt disponibile. Cu acest prototip pot fi testate diferintele modele de arcuri, în realitate virtuală. Acțiunea se petrece în mediul virual și este augmentată de un model 3D al Castelului Bran, dar evident se poate petrece în orice locație. Sunt echipamente pe care le putem comercializa, de exemplu în muzeele de arme vechi sau putem să să adaptăm aplicația pentru a testa diferite tipuri de arcuri“, a explicat Daniel Voinea, doctorand.
Codul Penal Virtual
Cercetătorii au scos la lumină unul dintre vestigiile din Muzeul Județean de Istorie. Este vorba despre o carte extrem de veche, Constitutio Criminalis Theresiana (cunoscută și ca Nemesis Theresiana sau numai Theresiana), un cod penal elaborat în Austria în timpul domniei Mariei Terezia, arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei. Cartea datează din anul 1768, se află în prezent în depozitul Muzeului Județean de Istorie și nu este accesibilă publicului, în format fizic. Dar, în cadrul proiectului eHeritage, cercetătorii universității au reușit să o reproducă în mediul virtual, astfel că acum, Codul Penal, vechi de peste 200 de ani poate fi răsfoit de orice vizitator al Muzeului. „Este o instalație interactivă a unei cărți îmbogățite cu modele tridimensionale, de realitate virtuală, care permite explorarea cărților intangibile. Doar 5% din aceste documente sunt expuse în muzee, dar prin intermediul acestui echipament și acestor tehnologii moderne, aceste artefacte intangibile pot fi puse în valoare și explorate de către vizitatorii muzeelor. Acest tratat a fost creat de Maria Terezia pentru a reduce tortura care exista la vremea aceea“, a explicat Florin Gârbacea, cercetător.
Proiectul eHeritage a început în 1 noiembrie 2015 și se va încheia în octombrie 2018. Valoarea totală a proiectului este 975.000 de euro, din care suma de 420.000 de euro a revenit Universității Transilvania din Brașov. Restul sumei a fost alocată partenerilor, Universitatea din Italia și Slovenia.
