Fabrica de Zahăr Bod a intrat în faliment, după ce la începutul acestei luni, instanța a acceptat solicitările Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov și Engie România în acest sens.
Fabrica și-a cerut insolvența în 2010, solicitarea fiind admisă în ianuarie 2011. Atunci, compania avea datorii de 93,81 milioane de lei, avcestea crescând până în 2012 la 119,17 milioane de lei. Planul de reorganizare propus și acceptat de creditori nu a fost respectat, ceea ce a dus la această situație.
Termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor este 19 ianuarie 2018. Fabrica este controlată, în acte, de o octpgenară – Elena Plătică (84 de ani) având un pachet de 64,92% din titluri, în timp ce Ioana Oprescu (88 de ani) deține un pachet de 11,06% din acțiuni.
Privatizarea Fabricii de Zahăr Bod s-a lăsat cu închisoare pentru cel care a cumpărat-o în 1998, Dan Tartagă, cât și pentru directorul Băncii Agricole, Nicolae Pișcu.
Potrivit rechizitorului în baza căruia Tartagă şi Pişcu au fost trimişi în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.
Fabrica de Zahăr Bod a fost înființată în 1889.
Era singura fabrica de zahar din Romania cu capital 100% Romanesc. Dupa urma acestei fabrici traiau cateva mii de oameni(romani) si nu numai. Normal ca fabrica de zahar Bod deranja concernele straine care opereaza pe teritoriul Romaniei in acest domeniu. Statul Roman sprijina investitorii straini, uitand de ce romani, pe care ii distruge sub o forma sau alta. Fabrica de zahar Bod este un exemplu din acest punct de vedere . Stam si ne intrebam-
mai avem voie sa cultivam, ori sa crestem ceva in tara asta, in calitatea noastra de cetateni romani? ori trebuie sa importam totul, distrugand potentialul autohton! Regretabila decizie!
D-nul Spataru (ASUM), ati fost coleg de celula cu Tartaga de-i plangeti de mila?
Sunteti in eroare totala. Eu, cea care am scris materialul nu am fost colega cu nimeni. Nu ii plangea nimeni de mila, prezentam o opinie cu privire la soarta investitorilor romani si cum se poate sa distrugi o fabrica romaneasca. Nu cred ca ati vrea sa fiti in locul celor cateva sute de angajati care in prag de sarbatori au fost concediati. Oameni normali, muncitori, cu familii , cu sperante. In acest context consider ca este gretos comentariul d-voastra. Tipic romanesc, cand nu avem argumente ori nu intelegem ce se intampla, ne exprimam asa cum putem si la cat ne duce mintea. Eu oricum respect dreptul la opinie al fiecarui cetatean, inclusiv al d-voastra, chiar daca mi-as fi dorit sa fiti unul dintre angajatii concediati.Eram curioasa cum ati fi comentat!
Dar cine a distrus fabrica de zahar doamna ASUM?
Pingback: Inginerii cu activele Fabricii de Zahăr Bod: Compania spune că lucrează normal, dar nu suflă nicio vorbă despre faliment FZB și „mutarea” activelor pe o nouă firmă - Biz Brasov