IT, Stiri Brasov

Brașovul, al patrulea județ după valoarea adăugată adusă de sectorul IT&C

Afacerile din sectorul IT&C din județul Brașov au generat 1,2 miliarde de lei din valoarea adăugată brută (VAB) adusă de acest sector în 2014, adică 3,8% din VAB-ul total adus de această industrie (de 32,3 miliarde de lei la nivel naţional).

În frunte se află municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, care au generat 20,4 miliarde de lei, adică 63% din VAB-ul total. Pe locul doi în funcţie de VAB-ul din sectorul informaţii şi comunicaţii se află Clujul, cu o pondere de 8,3%, adică 2,7 miliarde de lei, urmat de Timiş, cu o contribuţie de 5,7% la valoarea adăugată adusă de acest sector (1,8 miliarde de lei în 2014), arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

Oraşe precum Clujul sau Iaşiul au avut creşteri semnificative ale businessurilor IT în ultimii ani, dar, din poziţia de lider, Bucureştiul trebuie să continue să se concentreze pe crearea de valoare adăugată mare, pe cercetare-dezvoltare şi pe inovaţie pentru a-şi consolida poziţia de cel mai important centru de tehnologie din Romania”, a spus Andrei Pitiş, vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) şi co-fondator al Innovation Labs, un program de preaccelerare destinat tinerilor cu proiecte inovatoare.

Contribuţii semnificative aduse de businessurile din sectorul IT&C le-au mai avut judeţele Iaşi (991 milioane de lei, adică 3,1% din total VAB informaţii şi comunicaţii), Sibiu (487 milioane de lei, adică 1,5%), Prahova (454 milioane de lei, adică 1,4%), Constanţa (442 milioane de lei, 1,4%), Dolj (382 milioane de lei, 1,2%) şi Galaţi (314 milioane de lei, 1%).

În opinia lui Florin Talpeş, CEO şi cofondator al producătorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, o explicaţie pentru distribuţia inegală a VAB-ului produs de sectorul IT&C pe judeţe este reprezentată de faptul că majoritatea companiilor mari care au echipe în mai multe oraşe din Romania sunt înregistrate în Bucureşti, deci toate datele financiare sunt raportate în Capitală.

Cand vorbim de cifră de afaceri, VAB etc., distribuţia pe oraşe şi pe judeţe ne arată în primul rand că Bucureştiul e borcanul cu miere atunci cand e vorba de înregistrarea cartierelor generale. Nu ne arată că de fapt oraşele celelalte produc mai puţină valoare adăugată, ci că valoarea adăugată brută produsă în diferite oraşe este într-o anumită măsură consolidată în dreptul Bucureştiului”, a explicat Florin Talpeş. De asemenea, a mai spus el, în ultimii ani, peste 90% din valoarea contractelor cu administraţia publică a fost concentrată “într-un mănunchi de firme din Bucureşti”. “Deci acel procent din PIB-ul produs de industria de IT&C de relaţia cu statul a fost consolidat la Bucureşti. O altă explicaţie (pentru dominaţia Bucureştiului – n.red.) este reprezentată de faptul că toţi marii operatori de comunicaţii sunt înregistraţi în Bucureşti/Ilfov, deci contribuţia lor (care e un procent important din IT&C) e consolidată exclusiv în dreptul regiunii Bucureşti/Ilfov”, a mai spus Talpeş.

Statisticile INS arată că, în total, zece judeţe din Romania generează peste 90% din valoarea adăugată totală generată de domeniul IT&C.

Judeţele cu cele mai mici contribuţii la valoarea adăugată în IT&C sunt Mehedinţi, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, unde VAB-ul din sectorul informaţii şi comunicaţii este de circa 0,1% din valoarea totală adusă de acest sector, adică între 35 şi 40 de milioane de lei în 2014.

Dezvoltarea industriei de IT e strans legată de resursa umană. De aceea vedem marile centre universitare ca fiind principalele centre de dezvoltare a domeniului. O şansă pentru oraşele mai mici e să dezvolte capabilităţi IT începand cu preuniversitarul (în preuniversitar se păstrează o distribuţie uniformă a talentelor pe teritoriul ţării, spre deosebire de universitar, unde deja marile centre universitare acţionează ca nişte magneţi pentru talentele din întreaga ţară), legate de robotică, bio, inteligenţă artificială etc. De exemplu, se pot organiza cluburi de robotică, de inteligenţă artificială, competiţii de proiecte derulate împreună cu specialişti locali sau din centre universitare. De aici pot porni întreprinzători locali, dar pe un teren de resurse umane care să se dezvolte”, a mai spus Florin Talpeş.

Esti Companie? Aplica gratuit!

Puteţi adăuga job-urile disponibile în compania dumneavostră pentru a fi vizibile pe site-ul BizBraşov, dacă solicitaţi un cont. Doar aşa veţi putea intra în contact direct cu candidaţii.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*