Stiri Brasov, Timp liber

Muntele, atuul Brașovului pentru Capitală Europeană a Culturii. Conceptele propuse inițial, considerate „de modă veche”

Prezentare dosar Capitala CUlturala Foto Primaria Brasov (4)Brașovul și-a depus oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, conceptul de candidatură fiind conturat de către reprezentanții Primăriei Brașov în colaborarea cu directorul Muzeului Județean de Istorie, istoricul Nicolae Pepene, și specialiștii Agenției Metropolitane Brașov. „Pregătirea dosarului de candidatură a început în luna februarie, iar ca urmare a acestui demers, pentru prima dată, Brașovul are o strategie de dezvoltare a culturii până în anul 2030. Eu sper să trecem cu bine de prima etapă de evaluare din 7 decembrie, când va fi stabilită lista scurtă a orașelor candidate”, a explicat viceprimarul Brașovului, Adina Durbacă. Primirea dosarului a fost confirmată de către Ministerul Culturii, iar directorul AMB, Dragoș David, a subliniat faptul că începând de săptămâna acesta vom fi monitorizați mult mai atent. „Trebuie să demarăm deja activitățile, fiindcă suntem sub o monitorizare mult mai atentă. În acest demers avem susținerea primăriilor din Zona Metropolitană, a ONG-urilor din Brașov, dar și a altor orașe europene”, a punctat Dragoș David.

Coordonatele după care orașul va evolua

Noul concept propus de echipa de proiect este cu totul diferit față de cele șase variante prezentate odată cu anunțarea candidaturii în vară și se numește „Braşov 2021- Civilizaţia Muntelui”. „Muntele și omul se aseamănă, dar cu deosebirea că, de unde prin munte pământul tinde spre cer, prin om, cerul a coborât pe pământ”, spunea William Shakespeare. Cuprins în obiectivele reunite sub forma Decalogului Civilizației Muntelui, un nume inspirat din Decalogul montan publicat de Luis Trenker, în cartea „Meine Berge”. Astfel, Nicolae Pepene a ținut să sublinieze faptul că Brașovul este singurul oraș de munte din România candidat la acest titlu, astfel că s-a decis propunerea unui concept cultural apropriat tuturor europenilor: Civilizația Muntelui. „Civilizația Muntelui înseamnă mult mai mult. Este o moștenire greu de obținut, un mod de viață care atunci când se petrece constant, fără intervenţii externe, când face parte din obiceiurile comunității, dă calitatea vieții. Pentru noi, ideea competiţiei Capitală Culturală Europeană nu este să câştigăm ceva, ci să stabilim nişte coordonate culturale pe care oraşul va evolua”, a subliniat Nicolae Pepene, singurul brașovean care are de altfel o experiență legată de Capitala Culturală în 2007, când titlul a fost deținut de Sibiu.

Un dosar care nu ascunde nimic sub preș

Acesta a subliniat faptul că Brașovul a depus un dosar sincer, care nu ascunde nimic sub preș. „Trebuie spus unde este acum Brașovul din punct de vedere cultural și unde vrea să fie în 2021. Avem un studiu de consum cultural care a relevat faptul că Brașovul are o viață modestă din punct de vedere cultural și, totodată, este pentru prima oară în istorie când ne punem problema să fim un oraș cultural. Una dintre condițiile pentru a candida la acest titlu era tocmai ca să te rupi de trecut, iar conceptele lansate în vară vorbeau prea puțin de viitor. Brașovenii sunt  apropiați de tradiții, ceea ce este bine, dar nu au mari legături cu cultura contemporană europeană. Cu manifestările junilor din Piața Unirii nu putem impresiona Europa Dacă vrem să obținem acest titlu, trebuie să ne gândim că Europa culturală înseamnă mai mult decât monumente și tradiții”, a punctat istoricul brașovean.

„Europa – Corona”

Astfel, dosarul de candidatură este structurat pe două dimensiuni. Prima, „Civilizația muntelui”, conține trei axe, respectiv „trecători culturale europene” (fluxul care aduce împreună artiștii Europei în Brașov), „trasee culturale” (programul prin care Brașovul devine un pilon cultural) și „altitudini culturale” (proiecte din sfera artelor contemporane). Cea de-a doua, „Sub munte”, este cea locală și cuprinde la rândul ei alte trei axe, respectiv „izvoare culturale” (tradiții și istorie), „călăuze culturale” (personalități care vor veni la Brașov și vor promova proiecte de educație culturală) și „tabăra culturală” (dezvoltarea infrastructurii culturale). Unul dintre sloganurile posibile pentru Brașov 2021 este „Europa – Corona”, respectiv numele pe care l-a purtat Brașovul încă de la prima atestare documentară.

Nicolae Pepene a precizat că până în 7 decembrie va fi pus la punct un program de întâlniri cu toți factorii interesați. „Din acest dosar lipsesc proiectele. Nu le-am inclus pentru  că, vă spun sincer, îmi era rușine cu unele dintre ele. Toate vorbeau de trecut și am decis că, în loc să pornim cu stângul, mai bine pregătim o agendă și o depunem ca anexă. Vor fi unele proiecte pilor, care vor crește în perioada 2016-2021. De asemenea, va fi încurajată accesarea fondurilor nerambursabile prin programul «Europa Creativă», iar pentru implementarea acestora este nevoie ca autoritățile locale să asigure cofinanțările. De asemenea, sunt stabilite și reguli privind selecția de proiecte, care va fi făcută într-o manieră profesionistă”, a explicat Nicolae Pepene.

Esti Companie? Aplica gratuit!

Puteţi adăuga job-urile disponibile în compania dumneavostră pentru a fi vizibile pe site-ul BizBraşov, dacă solicitaţi un cont. Doar aşa veţi putea intra în contact direct cu candidaţii.

Un comentariu

  1. Pingback: Brașov, capitala (ne)culturală a cetățenilor nebăgați în seamă | Romulus OPRICA

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*